Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea 7,4 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, transmite Ultimelestiri.md cu referire la protv.ro.
Datele oficiale arată că în urma cutremurului şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, majoritatea în Bucureşti, iar alte 11.321 au fost rănite, în principal din cauza prăbuşirii clădirilor.
Cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri de înălţime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor). În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.
Seismul a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.
"Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV. Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)", arată specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, citați de News.ro.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky sunt printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului.
Clădiri importante din Bucureşti distruse în urma seismului din 4 martie
Imediat după cutremur, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente dezvăluiau realitatea cruntă: grămezi de moloz şi fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri – blocul "Casata", blocul "Scala", blocul "Wilson", blocul "Dunărea", blocul "Nestor", blocul "Belvedere", blocul "Continental". Blocurile erau cunoscute de bucureşteni sub aceste nume, atribuite după numele cofetăriei care era la parterul blocului, după numele barului de la subsol ori după numele pensiunii sau al restaurantului de la parter. S-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.
Într-un reportaj transmis de AGERPRES în 7 martie 1977, pe fluxul Ştiri interne, se preciza că între ''(…) construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace''.
Prima clădire prăbuşită pe care trecătorii o întâlneau, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Celebră pentru specialităţile sale (profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata), clădirea a fost reconstruită în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie. Ulterior, în spaţiul de la parterul clădirii au fost amenajate alte magazine. În imediata vecinătate, tot pe bulevard, erau ruinele blocului care avea la parter terasa "Grădiniţa".
Clădirea a fost reconstruită, iar în prezent la parterul acesteia este un restaurant de tip fast-food
Mergând mai departe spre Universitate, tot pe partea stângă, pe bd. Magheru colţ cu str. C.A. Rosetti, un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz. Cofetăria Scala se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine – Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri.
În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine
Blocul Wilson, situat la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu str. Oneşti (actuala Dem. I. Dobrescu), unde la parter era pensiunea "Bulevard", a rămas, în urma cutremurului, cu faţada prăbuşită. Iniţial, faţada blocului avea formă convexă, iar după ce a fost reconstruit, faţada a căpătat formă concavă.
Chiar lângă Universitate, în faţa Facultăţii de Arhitectură, pe partea dreaptă a bulevardului Nicolae Bălcescu, erau ruinele blocului care avea la parter restaurantul Dunărea. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate – Biserica Enei -, construcţia nouă fiind ridicată pe locul fostului bloc Dunărea şi al bisericii Enei.
Vizavi de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental şi cele ale clădirii lipite de acest bloc. Construcţia ridicată ulterior, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri.
În spatele Teatrului Naţional, pe strada Alexandru Sahia (actuala J.L.Calderon), nr. 35, la intersecţia cu str. Maria Rosetti, erau trei blocuri lipite. În seara de 4 martie 1977, blocul din mijloc s-a prăbuşit, celelalte două rămânând intacte. Pe acelaşi loc s-a ridicat un alt bloc, mai înalt decât cel care s-a transformat într-un munte de moloz în urma cutremurului.
Tot în spatele Teatrului Naţional, pe str. Tudor Arghezi, s-a prăbuşit imobilul de la nr. 1
Pe Calea Victoriei, aproape de intersecţia cu str. Ştirbei Vodă, se afla blocul care avea la parter celebra cofetărie Nestor, renumită pentru cele mai fine bomboane de ciocolată, dar şi pentru alte specialităţi dulci. Şi acest bloc s-a prăbuşit la 4 martie 1977. Pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un bloc, ulterior acesta intrând în ansamblul care a format Hotelul Bucureşti. În prezent, acolo se află Hotel Radisson.
La intersecţia străzii Brezoianu cu strada Domniţa Anastasia, blocul amplasat pe colţ s-a prăbuşit la cutremur, pe locul acestuia fiind construită o altă clădire, cu spaţii comerciale la parter.
Chiar şi blocuri mai noi au avut de suferit în urma seismului din 4 martie 1977 – blocul OD 16 din cartierul Militari şi blocul din şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu.
Acum, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. În cele mai multe cazuri, s-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament. În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile unde se aflau au dispărut prin reamenajarea, în anii '80, a cartierelor care au intrat în ceea ce s-a numit la acea vreme Centrul Civic al Capitalei.
