Exploratorul danez Vitus Bering a descoperit în secolul al XVIII-lea strâmtoarea care separă Asia de Americi, care acum îi poartă numele, şi a dezvăluit existenţa acestui teritoriu la vest în cadrul unei expediţii pentru Rusia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatornews.ro.
Această expediţie a declanşat un secol de vânătoare de foci şi vidre, prima colonie fiind stabilită pe insula Kodiak. Ţarul Pavel I a înfiinţat Compania Ruso-Americană în 1799 pentru a organiza comerţul cu blănuri. Dar supraexploatate, populaţiile de foci şi vidre de mare s-au prăbuşit, şi odată cu acestea economia coloniştilor. În 1867, Moscova a vândut teritoriul Washingtonului pentru 7,2 milioane de dolari, o achiziţie criticată la acea vreme. Alaska, însă, nu a devenit un stat american cu drepturi depline decât în 1959.
Biserica Ortodoxă, prezentă în Alaska încă de la crearea Companiei Ruso-Americane, rămâne una dintre principalele moşteniri ale istoriei ruse pe teritoriu. Peste 35 de biserici istorice, unele cu cupolele tipice arhitecturii ortodoxe, sunt construite în zonele de coastă, potrivit unei asociaţii care îşi propune să le protejeze.
Eparhia ortodoxă din Alaska susţine că este cea mai veche din America de Nord şi include chiar şi un seminar, situat pe insula Kodiak. Un dialect derivat din rusă şi amestecat cu limbile indigene locale a supravieţuit timp de decenii în diverse localităţi, în special în apropierea marelui oraş Anchorage, dar în prezent este practic dispărut.
Dar în apropierea imenşilor gheţari din Peninsula Kenai, limba rusă este încă predată: mica şcoală rurală a unei comunităţi ortodoxe cunoscută sub numele de "Vechii Credincioşi" (rascolnicii), născută dintr-o schismă din secolul al XVII-lea şi înfiinţată acolo în anii 1960, oferă cursuri în limba rusă pentru aproximativ o sută de elevi.
Ruşii "sunt vecinii noştri de vizavi; poţi chiar să vezi Rusia de pe o insulă din Alaska", a declarat Sarah Palin, pe atunci guvernatoarea statului şi candidată la vicepreşedinţia Statelor Unite alături de republicanul John McCain, în 2008.
Într-adevăr, în strâmtoarea Bering, două insule din arhipelagul Diomede aduc faţă în faţă Rusia şi SUA. Marele Diomede, la vest, este rusească; mica Diomede, locuită de câteva zeci de oameni, este americană. Cele două insule sunt separate de mai puţin de 4 kilometri.
De ani de zile, armata americană anunţă în mod regulat că interceptează aeronave ruseşti care se apropie prea mult de spaţiul său aerian din regiune. Dar Rusia nu este interesată să recupereze Alaska, unde "este şi foarte frig", a glumit Vladimir Putin în 2014.
De ce a ales Putin Alaska
Influentul consilier pentru afaceri externe al lui Putin, Yuri Ușakov, a spus că Alaska este un loc "perfect logic" pentru summit, de parcă traversarea strâmtorii Bering, care desparte cele două țări, ar fi o călătorie simplă. Distanța între continentele american și rus este de doar 88 km, însă zborul de la Moscova până la Anchorage, cel mai mare oraș din Alaska, durează aproximativ 9 ore. Chiar și pentru Trump, care ar zbura din Washington DC cu Air Force One, timpul de zbor nu va fi mult mai mic de 8 ore.
Alaska este un loc incomod pentru ambele părți, ceea ce indică faptul că există și alte motive. Confuzia legată de summitul din Alaska arată că Vladimir Putin este cel care controlează situația. Statul este foarte departe de Ucraina și de aliații europeni, riscând să-i marginalizeze pe aceștia. Deși Trump pare deschis, în teorie, ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să participe, este greu de imaginat că Putin ar fi atât de prietenos. Miza lui este să aibă discuții private cu liderul de la Casa Albă despre sancțiuni, comerț, extinderea NATO în Europa, teme mult mai largi decât cele legate de propunerile sale recente privind dominația asupra Ucrainei, scrie The Guardian.
În primul rând, Alaska este un loc sigur pentru liderul rus. Putin este încă căutat de Curtea Penală Internațională, acuzat de crime de război în legătură cu deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia în martie 2023. Există un mandat de arestare, însă nici Rusia, nici SUA nu recunosc această decizie. De asemenea, nu există țări "ostile" de survolat. O călătorie peste Polul Nord este puțin probabil să întâmpine dificultăți neașteptate, care să facă neatractivă ruta peste Marea Neagră spre Istanbul, Turcia.
