Cercetătorii au descoperit primele fosile în 2018 în cadrul unei expediţii geologice pe insula Barro Colorado. Această insulă este poziţionată în lacul artificial Gatun din Panama, care este parcurs în fiecare an de mii de vapoare care trec prin Canalul Panama. Insula Barro Colorado s-a format după scufundarea parţială a unor dealuri în 1913, când inginerii au construit canalul pe râul Chagres, iar din 1923 a primit statutul de rezervaţie naturală, transmite Ultimelestiri.md cu referire la protv.ro.
"Nu ne-am imaginat că vom găsi pe această insulă lemn fosilizat", ţinând cont de faptul că numeroşi oameni de ştiinţă au pus piciorul pe această insulă în ultimul secol. Cu toate acestea "nimeni nu a raportat această descoperire", a susţinut co-autorul studiului, Carlos Jaramillo, geolog la Institutul Smithsonian de Cercetări Tropicale din Panama. Fosilele sunt greu de diferenţiat de alţi copaci putreziţi din pădure pentru că arată ca nişte simple cioturi în descompunere, a mai precizat el.
În pofida aparenţelor, mangrovele fosilizate sunt extrem de bine conservate pentru că au fost îngropate de o erupţie vulcanică produsă în urmă cu 23 de milioane de ani, la începutul Miocenului, fapt care a stopat procesul de descompunere a lemnului.
"Mostrele de lemn fosilizat sau pietrificat păstrează un mare volum de informaţii", a declarat şi coordonatorul studiului, Camila Martínez Aguillón, paleontolog la Universitatea EAFIT din Colombia. Structura celulară s-a mineralizat şi este intactă, oferindu-le cercetătorilor o rară fereastră spre trecutul îndepărtat, conform lui Martínez Aguillón.
Cercetătorii au examinat 121 de mostre de lemn fosilizat ce se găseşte expus într-un mic pârâu pe insulă şi au descoperit că 50 dintre ele aparţin unei specii încă necunoscute ştiinţei, ce a primit denumirea Sonneratioxylon barrocoloradoensis. Specia nou-descoperită este similară mangrovelor care cresc în prezent în Asia de sud-est, Australasia (regiune ce reuneşte Australia, Noua Zeelandă şi alte insule din jur) şi în părţi din Africa tropicală, potrivit Agerpres.
Însă străvechea pădure de mangrove era cu mult mai înaltă decât pădurile de mangrove din prezent, conform unui studiu ce va fi publicat în ediţia din martie 2024 al jurnalului Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.
Dacă coroanele pădurilor de mangrove din prezent ajung la aproximativ 13 metri înălţime, S. barrocoloradoensis creştea în medie până la 25 de metri înălţime şi putea ajunge şi până la 40 de metri.
Străvechea pădure de mangrove prefera acelaşi mediu ca şi mangrovele din prezent – apele salmastre şi nu apele marine cu o concentraţie ridicată de sare.
Fosilele de mangrove au fost descoperite într-o stare similară de conservare, fapt care i-a făcut pe cercetători să tragă concluzia că pădurea a fost fosilizată în urma unui singur eveniment catastrofal, probabil o erupţie vulcanică.
