Băncile, companiile militare și firmele care comercializează cereale ucrainene furate riscă, de asemenea, sancțiuni, în contextul în care Uniunea Europeană vede o oportunitate de a strânge șurubul în privința Rusiei, scrie POLITICO, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Bruxellesul vede oportunitatea de a pregăti o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, iar rețeaua fantomă de petroliere învechite, cu proprietari necunoscuți, utilizate pentru transportul petrolului rusesc în întreaga lume, va fi probabil o țintă cheie, au declarat diplomați și oficiali europeni pentru POLITICO.
Așteptat la sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni va viza, de asemenea, probabil băncile rusești, instituțiile financiare și companiile din sectorul militar-industrial, precum și firmele care vând cereale ucrainene furate din teritoriile ocupate, potrivit a șapte oficiali și diplomați ai UE cu cunoștințe despre discuții.
Oficialii văd, de asemenea, o șansă de a avansa cu sancțiunile blocate anterior de guvernul lui Viktor Orbán, fostul prim-ministru al Ungariei. Printre acestea se numără măsuri care vizează membri de rang înalt ai Bisericii Ortodoxe Ruse, în special liderul acesteia, Patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Putin care a lăudat invazia din Ucraina.
Comisia Europeană ar putea, de asemenea, să reia ideea unei interdicții a serviciilor maritime pentru navele rusești, care a fost blocată până acum de Malta și Grecia, a susținut unul dintre diplomați.
„După alegerile din Ungaria, există un nou impuls” pentru sancțiuni, a declarat reporterilor șefa diplomației UE, Kaja Kallas, după o recentă reuniune a miniștrilor la Luxemburg. „Ar trebui să reexaminăm sancțiunile care au fost pe masă și nu au fost aprobate anterior, dar ar trebui, de asemenea, să mergem mai departe cu noul pachet de sancțiuni.
„Cea mai gravă situație din istorie”
Raționamentul de la Bruxelles este simplu — economia Rusiei se află „în cea mai gravă situație internă de la începutul războiului”, a declarat un înalt oficial al UE. „Este într-adevăr momentul să insistăm mai mult, deoarece Rusia nu se descurcă bine.”
Rusia se confrunta cu un „șoc inflaționist static”, a sugerat pentru POLITICO comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. „De aceea subliniem cu tărie în cadrul angajamentelor noastre din cadrul G7, precum și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții SUA, că acum nu este momentul să slăbim presiunea asupra Rusiei.”
Ucraina — acuzată de președintele SUA, Donald Trump, că nu deține nicio „carte” în negocierile sale cu Rusia — are acum mult mai multă pârghie, sau cărți, decât avea chiar și acum un an, au susținut oficialii.
Aceștia indică un împrumut de 90 de miliarde de euro din partea UE, convenit recent, avansurile Ucrainei pe câmpul de luptă, capacitatea țării de a-și produce propriile arme de lungă distanță și impactul psihologic al perturbării celebrărilor „Paradei Victoriei” de la Moscova din 9 mai ca factori care contribuie la o dinamică pozitivă.
„Cele 90 de miliarde de euro și sancțiunile funcționează, dau un impuls și plasează Ucraina într-o poziție mult mai bună”, a declarat un înalt oficial de securitate națională dintr-o țară NATO. „Este important ca acest impuls să existe.”
Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt hotărâți să dubleze acest impuls și „doresc un pachet amplu” de sancțiuni, a declarat un al doilea înalt oficial al UE implicat direct în pregătiri.
Acord de pace în vară?
Luni, în timp ce miniștrii de externe ai UE se vor reuni la Bruxelles, Kallas va dezvălui sancțiuni care vizează aproape două duzini de ruși care au facilitat răpirea copiilor ucraineni. Însă discuțiile privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni abia încep, miniștrii urmând să ofere doar contribuții inițiale.
Aliații Ucrainei susțin că o lovitură puternică în vară ar putea juca în favoarea Kievului, având în vedere că noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, este la putere, că ar putea exista un armistițiu durabil în Iran și că alegerile intermediare din noiembrie din SUA ar putea reorienta atenția americanilor asupra procesului de pace.
„Iranul ocupă încă o mare parte din atenție, nu în ultimul rând pentru că aceleași persoane sunt implicate în aceste negocieri”, a spus înaltul oficial al apărării, referindu-se la negociatorii numiți de Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
„Dar Ucraina a înregistrat progrese pe câmpul de luptă și se pare că acest lucru a fost remarcat de Trump.”
Președintele SUA — care a oscilat între sprijinirea Ucrainei și implementarea de măsuri care ajută Rusia, precum ridicarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc — a lăudat armata de la Kiev, spunând că este „mai bună decât a oricăruia dintre aliații din NATO” în timpul unui interviu recent cu prezentatorul de radio conservator Hugh Hewitt.
Iar vineri, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că se așteaptă ca Witkoff și Kushner să fie la Kiev la sfârșitul primăverii. O astfel de vizită, neconfirmată deocamdată, ar marca prima dată în ultimele luni când SUA se implică serios în procesul de pace dintre Rusia și Ucraina.
„Acum ar trebui să facem presiuni”, a declarat Mika Aaltola, un membru finlandez al Parlamentului European, care a menționat „rezultatele uimitoare” obținute de Ucraina pe câmpul de luptă ca fiind un factor cheie în schimbarea narativului privind poziția de negociere a Ucrainei.
Mai multă responsabilitate
Din ce în ce mai mult, europenii nu se mai mulțumesc să aștepte până când americanii vor fi gata să se implice.
Într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag, parte a rețelei Axel Springer Global Reporters Network, care include și POLITICO, ministrul german de Externe Johann Wadephul a declarat: „Suntem pregătiți să ne asumăm mai multă responsabilitate și discutăm în prezent acest lucru cu SUA și Ucraina.”
Efortul Europei de a intra în negocieri se concentrează pe așa-numitul format E3, care cuprinde Franța, Germania și Regatul Unit. „Facem o nouă încercare de a reintra în negocieri”, a spus Wadephul.
Și alți aliați ai Ucrainei sunt de acord să susțină Kievul.
„Vom continua să fim alături de UE și de alți parteneri în sprijinirea apărării și rezilienței Ucrainei”, a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, pentru POLITICO, adăugând că un astfel de sprijin este „urgent”.
