Un rezident non-european fără legături de căsătorie sau de sânge cu Italia trebuie în prezent să locuiască în țară timp de zece ani înainte de a putea solicita cetățenia, un proces care poate dura apoi ani. Propunerea, supusă referendumului, sugerează reducerea acestei perioade la cinci ani, ceea ce ar alinia regulile din Italia cu cele din Germania și Franța, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la hotnews.ro.
Susținătorii votului „da” afirmă că până la 2,5 milioane de persoane ar putea beneficia de această reformă, susținută de Partidul Democrat (PD, centru-stânga), principala forță de opoziție.
Inițiativa pentru acest referendum, venită din partea partidelor de opoziție și a ONG-urilor, a strâns peste 500.000 de semnături în septembrie anul trecut, așa cum era necesar potrivit legii.
Georgia Meloni este „absolut împotrivă”
Premierul Giorgia Meloni, liderul partidului Fratelli d’Italia (FDI, extrema dreaptă), care a ajuns la putere în 2022 cu un program anti-imigranți, s-a declarat „absolut împotriva” acestor schimbări
Partidele din coaliția lui Meloni și-a îndemnat susținătorii să se ducă la plajă în loc de la urne, deoarece pentru ca rezultatul votului să fie valabil, este necesară o participare de peste 50%.
Pentru Giorgia Meloni, actuala lege privind cetățenia este „excelentă” și „foarte deschisă”. „Suntem una dintre națiunile europene cu cel mai mare număr de naturalizări”, a subliniat ea joi.
Potrivit Eurostat, în 2023 Roma a acordat cetățenia italiană unui număr de 213.500 de persoane, ceea ce reprezintă o cincime din naturalizările din Uniunea Europeană.
În martie, guvernul a limitat accesul la naturalizare pe bază de legătură de sânge, făcând eligibili doar străinii care au bunici sau părinți italieni, în timp ce anterior, ascendența putea să se întindă până la stră-străbunici.
Chiar dacă „da” va câștiga, regula care prevede că copiii născuți în Italia din părinți străini nu pot solicita cetățenia înainte de a împlini 18 ani va rămâne neschimbată.
Cum este boicotat referendumul
Multă vreme, Meloni a ignorat complet referendumul. Mass-media publică italiană, condusă de un aliat apropiat al lui Meloni, a acordat, de asemenea, o atenție redusă votului.
Nu există o campanie substanțială pentru „Nu”, ceea ce face dificilă organizarea unei dezbateri echilibrate. Dar adevăratul motiv pare să fie strategic.
„Nu vor să sensibilizeze opinia publică cu privire la importanța referendumului”, explică profesorul Roberto D’Alimonte de la Universitatea Luiss din Roma. „Este rațional să se asigure că pragul de 50% nu va fi atins.”
Șefa guvernului italian a anunțat în cele din urmă că se va prezenta la secția de votare „pentru a arăta respect față de urnele de vot”, dar fără să voteze.
„Când nu ești de acord, ai și opțiunea de a te abține”, a declarat Meloni într-o emisiune TV săptămâna aceasta, după ce criticii au acuzat-o că nu respectă democrația.
