Mai bine de jumătate din cei aproximativ 1.000 de kilometri pătrați se află în sudul Libanului, unde armata israeliană a avansat cu până la 12 kilometri pentru a crea ceea ce oficialii numesc o „zonă de securitate”. Scopul este împingerea Hezbollah mai departe de frontieră, astfel încât gruparea să nu mai poată lansa rachete antitanc asupra comunităților israeliene de la graniță, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatornews.ro.
„Această zonă tampon elimină complet amenințarea imediată a unei invazii și a atacurilor cu rachete antitanc. Ei au vrut să ne înconjoare cu un cerc de foc; noi am creat un cerc de securitate”, a declarat Netanyahu luna trecută.
Restul teritoriului cucerit este împărțit între Gaza, unde forțele israeliene ocupă acum mai mult de jumătate din enclava palestiniană, și Siria. Aici armata israeliană a profitat de prăbușirea regimului Assad pentru a ocupa poziții pe o adâncime de câțiva kilometri în interiorul țării. Spre deosebire de Gaza și Liban, unde Israelul a publicat hărți ale zonelor controlate, în Siria nici oficialii israelieni, nici cei sirieni nu au precizat exact unde sunt poziționate trupele.
În toate cele trei teritorii, forțele israeliene exercită control de facto și asupra altor zone prin lansarea de atacuri aeriene, bombardamente de artilerie, raiduri și operaţiuni de arestări.
Ce teritorii a ocupat Israelul în Gaza, Liban şi Siria
În Gaza, armata israeliană a implementat o zonă tampon suplimentară dincolo de așa-numita „Linie Galbenă”, care separă teritoriile controlate de Israel de cele aflate încă sub controlul Hamas. Un oficial ONU a declarat că această zonă suplimentară are o adâncime de aproximativ 50-100 de metri. Astfel, cei aproximativ două milioane de locuitori din Gaza sunt concentrați în circa 40% din teritoriul pe care îl aveau înainte de război.
Israelul a continuat să atace și în sudul Libanului. Le-a cerut locuitorilor să părăsească zonele aflate la nord de pozițiile ocupate de armata israeliană. Ministrul Apărării, Israel Katz, a promis că armata va menține controlul până la râul Litani.
În Siria, forțele israeliene au desfășurat raiduri dincolo de pozițiile ocupate în apropierea frontierei, inclusiv una la 50 de kilometri în interiorul teritoriului sirian. Financial Times a calculat prezența militară israeliană pe baza pozițiilor confirmate ale armatei israeliene în zonă. Suprafața controlată este estimată la aproximativ 233 de kilometri pătrați, de la zona strategică a Muntelui Hermon, în nord, până la o fostă bază militară siriană de la Maariyah, aflată la peste 70 de kilometri spre sud.
Armata israeliană (IDF) a refuzat să comenteze calculele Financial Times, dar a precizat că trupele sunt „desfășurate în zone apropiate de frontieră și în diverse zone operaționale”. „Desfășurarea lor se realizează în conformitate cu directivele conducerii politice și cu evaluările operaționale permanente ale situației”, a transmis armata.
IDF a distrus sate întregi din sudul Libanului
Oficialii israelieni au lăsat clar de înţeles că intenționează să mențină permanent o zonă tampon în Gaza unde au distrus suprafețe vaste de teren de-a lungul frontierei. În schimb, în privința Libanului, mesajele au fost diferite. Netanyahu a spus public luna trecută că forțele israeliene „nu pleacă” de acolo, iar în ultimele săptămâni armata a distrus sate întregi de lângă graniță într-o operațiune pe care ministrul Apărării, Israel Katz, a comparat-o cu „modelul din Gaza”. Totuși, diplomații spun că, în discuții private, oficiali israelieni, inclusiv ministrul de Externe Gideon Sa’ar, insistă că Israelul nu are ambiții teritoriale în Liban.
Yaakov Amidror, fost consilier pentru securitate națională al lui Netanyahu, a declarat că se așteaptă ca Israelul să păstreze permanent în Gaza o zonă tampon „între 1,6 și 2 kilometri”. El a spus că trupele israeliene vor rămâne în Liban „cel puțin până când Hezbollah va fi dezarmat” – un scenariu despre care oficialii și analiștii libanezi cred că nu va deveni realitate prea curând.
In Siria, Israelul poate fi „mai flexibil” pentru că a creat o zonă tampon pentru a împiedica actori ostili să se apropie de frontieră, nu pentru a combate o amenințare deja existentă, a mai explicat analistul citat. „Depinde foarte mult de acordurile pe care le vom avea cu noul regim”, a spus Amidror.
Israelul și Siria au încercat să negocieze un acord de securitate în ultimul an, însă discuțiile s-au blocat din cauza insistenței Israelului de a menține o prezență militară pe teritoriul sirian, potrivit oficialilor sirieni.
Temeri că ocupaţiile vor deveni permanente
Unii analişti spun că multe vor depinde de deciziile președintelui american Donald Trump. „Dacă îi va cere lui Netanyahu să se retragă din sudul Libanului, din Siria sau chiar din Gaza, cred că va trebui să se conformeze”, a declarat Michael Milshtein, fost ofițer de informații militare și profesor la Universitatea din Tel Aviv.
În public, oficialii din regiune insistă că nu vor accepta o ocupație israeliană de durată. „Obiectivul nostru este clar: retragerea Israelului”, a declarat luna trecută președintele Libanului, Joseph Aoun. În privat însă, oficialii recunosc riscul ca aceste ocupaţii să devină permanente. „Israelul continuă să avanseze pe teritoriul nostru și nimeni nu îi oprește. Vor să rămână pe termen nelimitat și să trateze sudul Libanului ca pe propria curte”, a declarat un oficial libanez.
Extremiştii cer colonii în Gaza, Liban și Siria
Aceste temeri au fost amplificate de declarațiile unor figuri ale extremei drepte din guvernul israelian și ale unor lideri ai mișcării coloniștilor, care și-au exprimat ambiții teritoriale dincolo de actualele granițe ale Israelului. Liderii coloniștilor, inclusiv ministrul ultranaționalist de Finanțe, Bezalel Smotrich, au cerut reînființarea coloniilor evreiești în Gaza, iar aproape o treime dintre miniștrii cabinetului Netanyahu au participat în 2024 la o conferință pe această temă. Coloniștii au încercat în repetate rânduri să intre în Gaza, Siria și Liban pentru a stabili acolo o prezență permanentă.
Smotrich a cerut ca râul Litani, care în unele zone se află la aproape 30 de kilometri nord de frontiera de facto dintre Israel și Liban, să devină „noua graniță” dintre cele două țări. Luna trecută, un grup de 20 de parlamentari conduși de un membru al partidului Likud al lui Netanyahu a cerut guvernului să ocupe întreaga zonă de la sud de Litani și să o golească de populația libaneză.
Astfel de poziții rămân minoritare în politica israeliană. Totuși, aceste acțiuni au provocat îngrijorare în statele vecine, mai ales având în vedere extinderea constantă a coloniilor evreiești în Cisiordania după ocuparea teritoriului în 1967.
„Desigur, ideea de a crea colonii în Gaza, Liban și Siria este încă o poziție extremistă și minoritară. Dar ceea ce face acum Israelul în Cisiordania, acum 20 de ani ar fi fost considerat tot o poziție extremistă și minoritară. Asta arată direcția în care merge această societate”, a declarat un diplomat arab.
