Invocând fraudă electorală, un tribunal electoral special constituit a retras statutul a trei dintre deputații formațiunii, inclusiv al liderului acesteia, într-o măsură care, pentru prima dată de la prăbușirea regimului militar, lasă parlamentul de 300 de locuri din Atena să funcționeze cu doar 297 de deputați, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Într-o măsură fără precedent, judecătorii au decis că alegătorii au fost „înșelați” la alegerile generale de acum doi ani, deoarece, deși Vasilis Stigkas a fost descris drept liderul partidului, o altă persoană trăgea sforile: Ilias Kasidiaris, un neonazist declarat, fost lider al partidului Zorii Aurii, acum desființat.
Partidele din Grecia nu se pot prezenta legal la alegeri dacă „liderii lor reali” au fost condamnați pentru infracțiuni precum participarea la o organizație criminală.
„Mesajul pentru extrema dreaptă este că trebuie să respecte normele democrației, ale competiției electorale democratice”, a declarat Lamprini Rori, profesor asistent de analiză politică la Universitatea din Atena. „Mulți susținători îl văd pe Kasidiaris drept liderul lor firesc și îi urmează ideologia de extremă dreaptă”, a explicat profesorul.
„Spartanii” au apărut aparent de nicăieri și au fost aleși cu 12 deputați în iunie 2023, după ce au fost susținuți în mod deschis de Kasidiaris din spatele gratiilor, după ce propriul său partid, „Elenii”, a primit interdicția de a participa la scrutin.
Un negaționist declarat al Holocaustului, Kasidiaris, în vârstă de 44 de ani, a deținut controlul asupra echipelor de asasini ale Zorilor Aurii, care i-au vizat pe imigranți și pe alți inamici percepuți, ceea ce i-a adus partidului renumele de cea mai violentă forță neofascistă din Europa. În urma unui proces maraton, el s-a numărat printre cadrele din conducere declarate vinovate de conducerea unei organizații criminale deghizată în partid politic și a fost condamnat la 13 ani și jumătate de închisoare. Kasidiaris a făcut între timp apel.
Timp de mai mulți ani, ultranaționalistul a găsit modalități de a se adresa adepților prin intermediul rețelelor sociale din închisoare. „Poate că suntem departe de apogeul Zorilor Aurii, dar Kasidiaris încă are o bază de sprijin formată în majoritate din tineri care organizează întâlniri regulate pe internet pentru a discuta despre revenirea sa”, a declarat Dimitris Psarras, un autor proeminent de stânga care a scris pe larg despre extrema dreaptă din Grecia. „Spartanii au fost vitrina lui Kasidiaris în parlament”, a spus el. „În timp ce decizia de astăzi a instanței a dat o lovitură zdrobitoare unui partid care, prin lupte interne, pierduse deja sprijin și parlamentari, aceasta nu va afecta atracția extremei drepte în general. Astăzi, din păcate, toate sondajele arată că aceasta este în creștere”, a explicat Psarras.
Popularitatea Zorilor Aurii a crescut vertiginos în timpul crizei datoriei naționale, care a durat aproape zece ani, când segmente mari ale populației au fost afectate de măsurile de austeritate adoptate în schimbul împrumuturilor de salvare de la UE și Fondul Monetar Internațional.
Deși grupul a fost desființat în 2023, alegătorii au readus trei partide de extremă-dreapta în parlament, în ceea ce Lamprini Rori, în prezent cercetătoare la Universitatea Oxford, a descris drept „cea mai semnificativă prezență” în țară de la explozia crizei datoriilor. „Este pentru prima dată când toate ramurile extremei drepte – radical populist, religios extrem și ultraconservator – sunt reprezentate simultan în parlament”, a spus ea. „Știm din rezultatele alegerilor că 80 % dintre alegători (pentru Spartani) i-au susținut anterior pe neo-naziștii din Zori de Aur. În timp ce (partidul) a atras, de asemenea, oameni care nu au votat înainte, mulți susținători s-ar putea aștepta acum să le spună Kasidiaris ce să facă în continuare”, a punctat Rori.
