Publicația britanică precizează că încă nu este cert dacă Ucraina va organiza în următoarele luni alegeri prezidențiale, dar zvonul se răspândește repede în țara vecină, iar unele activități în acest sens au început deja, transmite Ultimelestiri.md cu referire la libertatea.ro.
Conducerea de la Kiev neagă, dar birourile electorale fac pregătiri
Administrația Prezidențială de la Kiev neagă că se pregătește pentru alegeri. De asemenea, majoritatea surselor rămân sceptice că vor avea loc anul viitor. De altfel, nu este pentru prima dată când capitala Ucrainei este inundată de zvonuri. Există probleme de organizare și legitimitate: cum poate o națiune cu 20 la sută din teritoriu ocupat și aflată în plin război să desfășoare alegeri?
„Angajarea în campanii electorale chiar acum ar fi un act sinucigaș”, comentează Iaroslav Jelejniak, un deputat din cadrul opoziției.
Totuși, unele activități în acest sens par să fie început. Birourile electorale regionale se mobilizează, iar lucrările la liste de candidați sunt într-un stadiu incipient. Reprezentanții unui probabil rival al președintelui Volodimir Zelenski spun că Ucraina are nevoie de alegeri, dar își fac griji să facă o declarație publică pe această temă, temându-se de o reacție dură din partea Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Generalul Valeri Zalujnîi, considerat favorit
Dacă mâine ar avea loc alegeri, președintele Zelenski ar putea intra în cursă pentru a repeta succesul zdrobitor pe care l-a obținut în 2019. Totuși, la aproape trei ani de la lansarea invaziei ruse la scară largă, el nu mai este văzut ca liderul incontestabil de război care a fost cândva.
Sondajele interne consultate de The Economist sugerează că s-ar descurca prost în cazul unui duel cu fostul comandant șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, celălalt erou de război. Fostul comandant șef a fost destituit și trimis ca ambasador în Marea Britanie în urma unor tensiuni cu Zelenski.
El nu și-a clarificat încă ambițiile politice, dar mulți îl îndeamnă să candideze la președinția Ucrainei. În schimb, Zelenski este preferat în fața opozanților, dintre care unii sunt considerați antipatici. Dar un fost coleg al președintelui ucrainean spune că cea mai bună mișcare a lui ar putea fi să se dea deoparte și să-și țină promisiunea inițială de a îndeplini doar un singur mandat „pentru a ieși cu o reputație intactă”.
„Asta înseamnă să se organizeze alegeri fără el și să intre în istorie ca omul care a unit națiunea în plin război”, spune fostul coleg. Alternativa este riscul de a fi asociat cu un colaps militar sau cu o pace incompletă.
Agravarea situației din prima linie neliniștește societatea ucraineană. Dmitro Povorotnîi, un capelan militar, vede această stare de spirit în noii soldați cu care discută înainte de a se duce la război. „Sunt o mulțime de bărbați nemotivați. Luptă pentru că doar așa rămân în viață”, afirmă el.
Optimism prudent în privința președinției Trump
În timp ce Trump se pregătește să devină oficial cel de-al 47-lea președinte al SUA, Ucraina se gândește la o schimbare. Unii sunt optimiști după noile nominalizări propuse de Trump, precum cea a lui Mike Waltz în postul strategic de consilier pentru securitate națională sau propunerea anticipată a lui Marco Rubio la șefia diplomației americane. În schimb, ucrainenii nu văd cu ochi buni exluderea din noua administrație a lui Mike Pompeo.
Totuși, o mică îngrijorare se resimte, fiind legată de impresia că Donald Trump ar urma să favorizeze un acord de pace apropiat de ideile prezentate în septembrie de vicepreședintele ales JD Vance. Vicepreședintele ales a vorbit în plină campanie prezidențială despre un posibil acord de pace care i-ar oferi Rusiei perspectiva de a rămâne cu teritoriul ocupat în Ucraina și de a obține „neutralitatea” țării vecine, adică oprirea procesului de aderare la NAT
Volodimir Zelenski (46 de ani) a câștigat categoric alegerile prezidențiale organizate în primăvara anului 2019, obținând peste 30 la sută de voturi în turul întâi și aproape 75 la sută din voturi în turul doi.
Următoarele alegeri prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului trecut, dar au fost amânate din cauza legii marțiale și imposibilității organizării votului în regiunile ocupate de Rusia. În afară de alegerile prezidențiale, conducerea de la Kiev a amânat pe termen nedeterminat și organizarea alegerilor parlamentare, programate inițial pe 29 octombrie 2023.
