Represiunea opoziției politice nu este un fenomen nou în Rusia condusă de Vladimir Putin, însă noul val de măsuri este cu atât mai frapant cu cât, în primăvara acestui an, părea să se fi deschis o breșă rară pentru exprimarea nemulțumirii, autoritățile lăsând impresia că tolerează o anumită supapă de eliberare a tensiunilor legate de război, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Însă, pe măsură ce guvernul se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza atacurilor constante cu drone ale Ucrainei și a impactului economic tot mai grav — inclusiv o criză acută de combustibil — liniile dure din Kremlin și din serviciile de securitate au câștigat teren, impunând măsuri represive suplimentare.
Partidul Iabloko, sub presiune
În ultimele săptămâni, partidul liberal Iabloko, care încearcă să facă campanie sub sloganul „Pentru pace și libertate" — o replică directă la adresa insistenței lui Putin pentru continuarea cuceririi teritoriale — a fost supus unei presiuni tot mai mari la nivel național. În același timp, cel mai cunoscut politician anti-război din Rusia, Boris Nadejdin, care încercase să candideze ca independent, a fost exclus din cursa electorală.
Autoritățile din Sankt Petersburg au refuzat săptămâna trecută înregistrarea Iabloko pentru alegerile parlamentare locale, iar peste o duzină dintre candidații partidului au fost excluși din cursele federale și regionale, fiind acuzați că au afișat așa-numite „simboluri extremiste" — printre care postarea online a unor fotografii ale liderului opoziției decedat, Aleksei Navalnîi.
Autoritățile ruse „nu vor oferi nicio platformă persoanelor cu opinii anti-război în cadrul alegerilor", a declarat Andrei Kolesnikov, analist politic independent de la Moscova. „În acest moment nu mai există nicio voce vizibilă împotriva războiului".
Analiștii avertizează că provocările recente legate de înregistrarea Iabloko în mai multe regiuni, motivate de presupuse nereguli de documentație, ar putea duce la excluderea completă a partidului din cursa electorală federală — o evoluție care ar consolida poziția partidului Rusia Unită, formațiunea de guvernământ care controlează parlamentul și susține de mult timp regimul Putin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că guvernul ar viza vocile anti-război, susținând că persoanele vizate sunt pedepsite pentru „încălcări ale legii". „Cei care încalcă legea se confruntă cu presiuni, iar cei care nu o încalcă își pot exprima liber opinia", a declarat Peskov pentru The Washington Post, adăugând: „Nici nu aș numi Iabloko un partid. Nu este mai mult decât o celulă."
O primăvară cu semne de deschidere
În primăvară, atmosfera părea însă cu totul diferită. Un videoclip publicat de influencerița Viktoria Bonea, în care critica modul defectuos în care guvernul a gestionat restricțiile privind internetul și alte probleme, a devenit viral, forțând Kremlinul să reacționeze.
Un fost jurist al Kremlinului, Ilia Remeslo, l-a numit deschis pe Putin criminal de război și hoț — dar, după o scurtă internare într-un spital de psihiatrie, a fost eliberat și i s-a permis, în mod surprinzător, să-și continue discursul critic. Mai recent, în iunie, German Gref, șeful celei mai mari bănci de stat din Rusia, a ieșit din rând declarând public că toată lumea își dorește încheierea cât mai rapidă a războiului.
Remeslo, a cărui poziție deschisă anti-război era văzută drept un semn al unei fracturi în vârful Kremlinului, a fost între timp arestat discret, fiind acuzat de răspândirea unor informații considerate false despre armata rusă — acuzație pasibilă de până la 10 ani de închisoare. Potrivit avocatului său, Serghei Badamșin, acesta este acum reținut la Institutul Serbski din Moscova, o instituție psihiatrică notorie pentru încarcerarea deținuților politici.
Forțele din interiorul Kremlinului au decis să pună capăt disidenței publice, a declarat Nadejdin, candidatul independent anti-război, într-un interviu acordat publicației The Post, după ce fusese reținut temporar și amendat pentru afișarea unor presupuse „simboluri extremiste" — respectiv distribuirea unui link către un videoclip care conținea o imagine a lui Navalnîi, decedat în închisoare în 2024.
La 10 iulie, Ministerul Justiției l-a declarat pe Nadejdin „agent străin", decizie care i-a interzis accesul la funcții publice, precum și dreptul de a părăsi țara.
„Oamenii au tot mai puțină încredere în Putin și în Rusia Unită, pentru că războiul a ajuns până la ei", a spus Nadejdin. „În fiecare zi explodează depozite și baze petroliere. Oamenii mor. Iar în această situație, autoritățile încearcă să scape de cei mai vizibili actori politici, ca mine și Iabloko, care vorbim împotriva războiului și pentru pace și libertate," a declarat Nadejdin.
Omul, care câștigase popularitate printr-o platformă anti-război în cursa prezidențială din 2024, înainte ca autoritățile să refuze înregistrarea candidaturii sale, a spus că se retrage complet din politică, considerând că aceasta a devenit imposibil de practicat.
Popularitatea lui Putin, în scădere
În săptămânile de la izbucnirea nemulțumirii publice, ratingul de popularitate al lui Putin a continuat să scadă. Pe 17 iulie, sondajul de stat realizat de Fondul pentru Opinie Publică a înregistrat cea mai mare scădere săptămânală a ratei de aprobare a lui Putin de la începutul invaziei ruse pe scară largă, din februarie 2022 — o scădere de cinci puncte procentuale, până la 66%.
Declinul popularității lui Putin a fost accentuat de campania ucraineană de atacuri cu drone cu rază lungă asupra instalațiilor petroliere rusești, care a provocat penurii de combustibil pe scară largă și creșteri de prețuri în întreaga țară, punând totodată în pericol recolta din acest an. Analiștii și politicienii din opoziție susțin că scăderea popularității președintelui rus a crescut miza alegerilor parlamentare.
„Tot mai mulți oameni nu mai înțeleg dacă autoritățile au măcar un plan pentru a ieși din această situație de război și dacă toate sacrificiile și pierderile impuse societății și economiei rusești sunt justificate", a declarat Tatiana Stanovaia, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center.
„2026 este un moment de cotitură", a adăugat ea. „În primii patru ani de război, oamenii trăiau cu impresia că autoritățile știu ce fac. Acum nu mai știu la ce să se aștepte de la o zi la alta și există sentimentul că situația scapă de sub control, în timp ce autoritățile nu au un plan." „Toată lumea trăiește de pe o zi pe alta", a mai spus Stanovaia, „în timp ce Putin pare tot mai rupt de realitate."
Kremlinul, sub presiune înaintea alegerilor
Kremlinul își poate înlătura după bunul plac vocile percepute drept opoziție și este de așteptat, în continuare, să păstreze un control strict asupra procesului electoral. Cu toate acestea, contextul sumbru pare să fi forțat Kremlinul să-și reevalueze standardele privind ceea ce ar constitui o victorie, mai ales în condițiile în care în rândul populației persistă temerea că guvernul plănuiește o nouă campanie de mobilizare militară după alegeri.
Potrivit publicației ruse independente Meduza, oficialii estimează acum că partidul Rusia Unită ar putea obține aproximativ 45% din voturi, față de o previziune oficială anterioară de 55%.
Divergențe în interiorul Kremlinului
În interiorul Kremlinului, oficialii rămân divizați cu privire la modul de gestionare a unei situații tot mai delicate, potrivit lui Nadejdin și lui Mihail Hodorkovski, fost magnat petrolier rus și actual lider al opoziției aflat în exil la Londra.
Arestarea recentă a lui Remeslo este un semn că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei își consolidează poziția în raport cu forțele mai progresiste din Kremlin, care susținuseră anterior figuri precum Remeslo, a declarat Hodorkovski.
„În cercul lui Putin are loc o dezbatere despre ce trebuie făcut", a spus Nadejdin. „[Serviciile de securitate] încearcă pur și simplu să reprime pe toată lumea… În timp ce o altă parte a administrației încearcă să găsească o soluție și să obțină un rezultat cât de cât acceptabil la alegeri. Dar acest lucru devine tot mai dificil."
În ultimele săptămâni, cel puțin 14 membri ai Iabloko au fost excluși din cursa electorală pe motiv că ar fi afișat presupuse „simboluri extremiste", iar înregistrarea partidului este contestată în mai multe regiuni sub pretextul unor nereguli de documentație. Comisia Electorală Federală nu a înregistrat încă lista de candidați a Iabloko.
De asemenea, cel puțin patru membri ai Partidului Comunist au fost excluși din cursa electorală, fiind acuzați de aceleași presupuse încălcări.
Speranțe legate de o eventuală destabilizare la Kiev
În lipsa oricărui semnal privind reluarea negocierilor de pace, unii oficiali ruși par să spere că situația politică de la Kiev se va deteriora mai întâi, a afirmat Hodorkovski.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dispus săptămâna trecută o remaniere guvernamentală de amploare, care a inclus demiterea ministrului apărării, a prim-ministrului și a comandantului suprem al forțelor armate.
„Ei mizează pe o destabilizare politică la Kiev", a spus Hodorkovski, referindu-se la reprezentanții liniei dure din Kremlin.
Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra infrastructurii ucrainene, ca răspuns la campania de drone a Kievului, impactul asupra Ucrainei devine tot mai îngrijorător, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.
„Bineînțeles că rușii suferă mult", a spus oficialul de la Kiev, „dar și noi suferim la fel, chiar la o scară și mai mare, iar ce se va întâmpla la iarnă, nimeni nu poate spune."
