Împuşcăturile s-au încheiat când suspectul, care se numea Robin Westman şi avea 23 de ani, s-a sinucis în spatele bisericii, potrivit şefului poliţiei din Minneapolis, Brian O'Hara, care a refuzat să ofere un posibil motiv pentru atac, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Poliţia investighează videoclipurile online postate aparent de autorul atacului, care arată o obsesie pentru atacurile armate în şcoli şi conţin o declaraţie scrisă incoerent şi numeroase arme pe care sunt scrise insulte, nume ale unor ucigaşi în masă şi mesaje politice, relatează Reuters şi CNN.
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că agenţia sa investighează atacul ca fiind „un act de terorism intern şi o crimă motivată de ură împotriva catolicilor”.
Două victime, în vârstă de 8 şi 10 ani, au fost ucise în timp ce stăteau aşezate, iar focurile de armă au transformat liturghia de dimineaţă într-un haos total. Credincioşii s-au ascuns în spatele băncilor, iar copiii mai mari s-au grăbit să-i protejeze pe cei mai mici, au declarat oficialii. Cel puţin două dintre ieşirile bisericii erau blocate de scânduri de lemn aşezate ca baricade în faţa uşilor, a declarat şeful poliţiei din Minneapolis, Brian O'Hara.
Focurile de armă au izbucnit la începutul unei liturghii școlare organizate anual, în prima miercuri a noului an școlar, la Școala Catolică Annunciation.
„Acesta a fost un act deliberat de violenţă împotriva copiilor nevinovaţi şi a altor persoane care se rugau. Crucea şi laşitatea de a trage într-o biserică plină de copii sunt absolut de neînţeles”, a declarat O'Hara.
Pe lângă cei doi copii ucişi, alte 17 persoane au fost lovite de gloanţe – 14 dintre ele fiind elevi cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani şi trei enoriaşi în vârstă de peste 80 de ani, a spus O'Hara. Toţi răniţii se vor recupera, potrivit şefului poliţiei.
Mesaj de sinucidere. Cine era atacatorul
Un album din 2017 al şcolii arată că Westman, care pe atunci se numea Robert, fusese elev acolo, a relatat Minneapolis Star Tribune.
„Nu am informaţii despre motiv, în afară de faptul că a existat un fel de manifest care urma să fie publicat pe YouTube”, a spus O'Hara.
Un mesaj video al suspectului arată că Westman se lupta cu depresia şi era fascinat de autorii unor atacuri armate în masă din trecut.
Videoclipurile online analizate de Reuters au arătat textul unei scrisori de sinucidere în care trăgătorul îşi exprima sentimentele de depresie şi dorinţa de a comite un masacru. Numele unor autori ai unor atacuri armate din şcoli din trecut erau scrise pe un încărcător de puşcă, alături de nemulţumiri politice haotice şi de largă amploare.
Politizarea atacului
Într-o declaraţie pe X, secretarul american pentru securitate internă, Kristie Noem, a spus că suspectul „pretindea că este transgender”. Ea a continuat: „Acest monstru nebun i-a ţintit pe cei mai vulnerabili dintre noi: copii mici care se rugau la prima liturghie de dimineaţă a anului şcolar”.
Documentele judiciare au arătat că numele lui Westman a fost schimbat din Robert în Robin în 2020, deoarece Westman se identifica ca femeie.
Apărând alături de şeful poliţiei şi alţi oficiali la o conferinţă de presă, miercuri după-amiază, primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a avertizat în privinţa amestecării politicii de gen în această tragedie.
„Oricine se foloseşte de acest incident ca de o ocazie de a demoniza comunitatea trans sau orice altă comunitate a pierdut simţul umanităţii comune”, a spus el.
Frey a menţionat, de asemenea, că faptul că armele de foc pot fi procurate aşa de uşor este cauza principală a atacului în masă, care sunt frecvente în Statele Unite.
Împuşcăturile de la Annunciation, o şcoală parohială cu 395 de elevi, au marcat al 146-lea incident de violenţă cu arme de foc într-un loc de învăţământ primar sau secundar începând din ianuarie, potrivit bazei de date K-12 School Shooting Database.
Cu ce iese în evidenţă acest atac
Dar masacrul de miercuri s-a diferenţiat printr-un aspect notabil de majoritatea împuşcăturilor din şcoli: agresorul a tras din exteriorul clădirii.
Westman a tras zeci de focuri cu o puşcă, o carabină şi un pistol, toate achiziţionate legal şi recent, a spus O'Hara. Autorităţile au declarat că au fost recuperate mai multe arme în alte locaţii asociate cu suspectul.
Documentele publice arată că mama lui Westman, Mary Westman, a lucrat ca asistentă administrativă la Biserica Annunciation.
Oficialii au declarat că Westman nu avea cazier judiciar şi se pare că a acţionat singur. Suspectul a fost angajat timp de câteva luni în acest an la un centru de distribuire de canabis din Minnesota, dar nu mai lucra acolo, a declarat compania RISE.
Istoric de atacuri armate în Minnesota
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ordonat ca steagurile americane să fie arborate în bernă la nivel naţional, în semn de doliu.
Autorităţile spun că atacul nu pare să aibă legătură cu alte trei incidente armate care au avut loc în ultimele 24 de ore în Minneapolis, inclusiv una la un liceu iezuit.
Numărul omuciderilor a crescut în Minneapolis de la uciderea lui George Floyd de către poliţie în 2020, care a provocat tulburări civile la nivel naţional şi a dus la o lipsă de personal în departamentul de poliţie al oraşului.
Minnesota a cunoscut violenţe politice în luna mai. Un bărbat înarmat care se dădea drept poliţist a ucis-o pe preşedinta Camerei Reprezentanţilor din statul Minnesota şi pe soţul acesteia şi a rănit un senator democrat din stat şi soţia acestuia, în ceea ce autorităţile au declarat că au fost asasinate ţintite. Suspectul a pledat nevinovat la acuzaţiile federale de crimă.
Videoclipuri bizare
Autorităţile evaluează acum o serie de videoclipuri bizare postate pe YouTube de un utilizator identificat ca „Robin W” pentru a le autentifica şi a afla mai multe despre motivele atacului, au declarat surse din poliţie pentru CNN. Videoclipurile, care au fost şterse, au fost încărcate miercuri.
O'Hara a declarat într-o conferinţă de presă miercuri după-amiază că atacatorul a postat un „manifest” care a fost programat să fie publicat pe YouTube şi că anchetatorii îl examinează pentru a „încerca să identifice un motiv”.
În videoclipuri, două dintre ele având titlul cu numele complet al lui Westman, persoana care a înregistrat videoclipul răsfoieşte un caiet scris de mână şi afişează o ţintă de tir cu o imagine a lui Iisus şi o colecţie de arme, încărcătoare şi muniţie aşezate pe un pat. Pe arme erau scrise diverse mesaje şi insulte rasiale şi religioase, inclusiv „ucigaş psihopat” şi „suge asta!”. Pe arme erau scrise şi mesaje antisemite, unul dintre ele fiind „6 milioane nu au fost suficiente”. Un alt încărcător avea mesajul „ucideţi-l pe Donald Trump”.
O voce din off a unui videoclip afirmă, de asemenea, că l-a întâlnit şi că îl susţine pe Brandon Herrera, un YouTuber pro-arme care a pierdut anul trecut alegerile primare republicane pentru un loc în Congresul din Texas. Herrera a condamnat atacul într-un mesaj postat miercuri după-amiază pe reţelele sociale, spunând că trăgătorul „va arde în iad”.
Un alt magazin de arme prezentat în videoclipuri enumeră numele a şase trăgători în masă notorii, printre care Adam Lanza, despre care suspectul a scris că îi „fascina profund”. Lanza a împuşcat 26 de persoane – printre care 20 de copii – la şcoala elementară Sandy Hook din Connecticut în 2012. Numele lui Robert Bowers, care a fost condamnat pentru uciderea a 11 persoane într-o sinagogă din Pittsburgh în 2018, este de asemenea lizibil pe partea laterală a uneia dintre arme.
Caietul haotic – care a fost scris parţial în engleză şi parţial folosind cuvinte englezeşti în alfabetul chirilic cu câteva cuvinte ruseşti – exprimă sentimente de ură de sine şi dorinţa de a muri. Alte însemnări descriu cum autorul a devenit „morbid de obsedat” de la o vârstă fragedă de Lanza şi de alţi autori ai unor atacuri armate în şcoli din trecut.
Scrierile din caiet, împreună cu imaginile de pe arme, exprimă o largă acceptare a rasismului şi a opiniilor antisemite – deşi autorul susţine că aceste idei extremiste nu sunt în mod expres motivul din spatele atacului de miercuri.
„În ceea ce priveşte motivaţia mea din spatele atacului, nu pot să pun degetul pe un scop specific. Cu siguranţă nu ar fi pentru rasism sau supremaţia albă”, se arată în caiet. „Nu vreau să o fac pentru a transmite un mesaj. O fac pentru a mă mulţumi pe mine însumi. O fac pentru că sunt bolnav”, scrie autorul.
