În martie 2024, Niinistö, fostul președinte al Finlandei timp de mai bine de un deceniu, a primit misiunea din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a prezenta un raport detaliat privind pregătirea blocului pentru război și apărare civilă, împreună cu propuneri de îmbunătățire a situației, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Această sarcină a venit în contextul războiului din Ucraina, dar și al amenințărilor hibride venite din partea Kremlinului la adresa blocului comunitar.
Niinistö solicită UE să creeze un „serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de „o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Este nevoie de mai multe eforturi pentru „consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat fostul președinte finlandez după prezentarea planului alături de von der Leyen.
Bruxelles, un „punct fierbinte” al spionajului
Numeroși diplomați au fost expulzați din capitale europene pe fondul acuzațiilor de spionaj, iar Bruxelles-ul a devenit un punct fierbinte pentru activitatea agenților, sute de instituții și ambasade fiind situate în oraș.
În plus, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat haos în întreaga UE – de la drone care monitorizează locurile de antrenament ale armatei, la tentative de asasinat dejucate asupra unor producători de arme și atacuri asupra infrastructurii submarine.
Aliații occidentali fac deja schimb de informații – rețeaua Five Eyes reunește agențiile din Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit – iar o astfel de agenție a UE ar trebui să se concentreze pe buna utilizare a informațiilor deja operaționale, a declarat Niinistö.
„Trebuie să avem încredere unii în alții”, a spus Niinistö.
Cu toate acestea, sunt puține șanse ca UE să îi aleagă pe cei mai buni și mai inteligenți dintre agenții săi pentru o carieră în misiuni cu grad ridicat de risc în străinătate în viitorul apropiat – nu în ultimul rând pentru că țările membre nu au încredere în Comisia Europeană, care este plin de scurgeri de informații, drept motiv pentru a nu face acest lucru.
„Știm cu toții că strângerea de informații este în primul rând responsabilitatea statelor membre”, a declarat von der Leyen. „Ar trebui să ne bazăm pe îmbunătățirea fluxului de informații, pe colectarea de informații și pe colectarea de informații”.
Există numeroase alte domenii în care blocul comunitar ar trebui să își consolideze pregătirea pentru conflicte, a explicat fostul președinte finlandez, propunând, de asemenea, o lege UE privind pregătirea care ar stabili „principii, standarde și obiective” în temeiul cărora țările ar trebui să coopereze. De exemplu, UE duce lipsă de un milion de experți în securitate cibernetică, a spus Niinistö, și, deși nu pledează pentru recrutarea militară, el susține ca statele să introducă programe care să implice civilii în apărarea națională.
Agențiile de securitate trebuie, de asemenea, „să facă cât mai dificil pentru serviciile de informații străine ostile să opereze oriunde în UE”, a spus el.
