Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat luni că guvernul său lucrează pentru a adopta de urgenţă o nouă lege menită să reducă sosirea migranților şi să facă posibil acordul de milioane de dolari al țării cu Albania, stat în care a fost înfiinţat un nou centru pentru imigranţii din afara blocului comunitar, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Declaraţia sa vine după ce recent un tribunal din Roma a decis să îi transfere înapoi în Italia şi pe ultimii 12 solicitanți de azil reținuți în noul centru italian de migrație din Albania. Hotărârea a pus sub semnul întrebării legalitatea planurilor Italiei, dar şi altor state membre UE de a înființa centre de procesare și detenție a migranților în afara blocului comunitar, ca parte a unei noi abordări dure a migrației.
Săptămâna trecută, 16 persoane, care ajunseseră într-un port din Lampedusa la bordul unei nave militare, au fost transferate, în premieră, în centrul pentru imigranţi din Gjadër, Albania, în baza unui acord dintre Meloni și prim-ministrul albanez, Edi Rama.
Potrivit deciziei pronunţate de un tribunal din Italia, transferul este ilegal şi grupul trebuie să revină în Italia.
Patru persoane de sex masculin, doi minori și doi adulţi considerați vulnerabili, au fost trimise deja înapoi în Italia joi. Celelalte 12 persoane pentru care judecătorii de la Roma au dispus transferul înapoi în Italia au fost ajuns sâmbătă în portul Bari.
Partidul lui Meloni, extrema dreaptă Frații Italiei, a condamnat cu furie decizia pe rețelele de socializare, acuzând „magistrații politizați” care „ar dori să abolească frontierele Italiei. Nu vom permite acest lucru”.
Ministrul italian al justiției, Carlo Nordio, i-a atacat pe judecători, menționând că „definiția unei țări sigure nu poate fi lăsată la latitudinea sistemului judiciar”.
Disputa care a declanșat conflictul se învârte în jurul definiției a ceea ce constituie „țări sigure” de origine pentru migranți. Cei 16 solicitanți de azil proveneau din Egipt și Bangladesh, țări considerate sigure de Italia și, prin urmare, potrivit guvernului, ar fi trebuit să fie repatriați în țările lor de origine.
Cu toate acestea, judecătorii au dispus transferul lor în Italia, menționând că bărbații ar putea fi expuși riscului de violență dacă ar fi repatriați, confirmând astfel hotărârea din 4 octombrie a Curții Europene de Justiție pe care guvernul italian părea să o fi trecut cu vederea. Ca regulă generală, dreptul UE prevalează asupra legislației naționale contradictorii.
Instanța UE a precizat că o țară nu poate fi considerată sigură, subliniind că starea de insecuritate, chiar dacă este limitată la o anumită parte a țării, cum ar fi o anumită regiune, ar putea duce la considerarea întregii țări ca fiind nesigură.
Scopul noii legi la care lucrează Meloni este de a întocmi o nouă listă de țări sigure, care poate fi actualizată la fiecare șase luni, și de a permite unei curți de apel să reconsidere hotărârile care dispun transferul solicitanților de azil în Italia. Guvernul Meloni speră în acest fel să lege decizia magistraților de decretele guvernamentale și nu de legile internaționale.
Meloni, "mult mai periculoasă decât Berlusconi"
Disputa dintre judecători și guvern a escaladat și mai mult duminică, când Meloni a publicat pe rețelele sociale extrase dintr-o scrisoare trimisă de un procuror unui grup care include judecători.
În scrisoare, judecătorul Marco Patarnello avertiza că Meloni este „mai puternică și mult mai periculoasă” decât fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, care s-a confruntat frecvent cu probleme juridice și care a atacat în mod repetat sistemul judiciar.
Politicienii de dreapta au afirmat că scrisoarea dovedește părtinirea juridică împotriva guvernului.
Criticii au subliniat însă că Meloni nu a postat restul textului, în care Patarnello spunea că „nu trebuie să ne angajăm în opoziție politică, dar trebuie să apărăm jurisdicția și dreptul cetățenilor la un judecător independent”.
Luni, președintele sindicatului magistraților, Giuseppe Santalucia, a declarat: „Nu suntem împotriva guvernului, ar fi absurd să credem că sistemul judiciar, o instituție a țării, este împotriva unei instituții a țării precum puterea politică”.
