Premierul slovac Robert Fico, care se opune de mult timp furnizării de arme către Ucraina şi a adoptat o poziţie considerată de unii critici ca fiind pro-rusă, a vorbit înaintea unei reuniuni a liderilor europeni la Paris, la care urma să participe în cursul zilei de luni, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
"Mă voi limita la a spune că aceste teze (în pregătirea reuniunii de la Paris) implică faptul că o serie de state membre NATO şi UE iau în considerare faptul că îşi vor trimite trupele în Ucraina pe bază bilaterală", a declarat Fico la un briefing televizat, după o reuniune a Consiliului de Securitate al Slovaciei. "Nu pot spune în ce scop şi ce ar trebui să facă acolo", a spus el, adăugând că Slovacia, membră a UE şi NATO, nu va trimite soldaţi în Ucraina.
Fico a mai spus că vede riscul unei mari escaladări a conflictului din Ucraina şi că mai multe informaţii nu pot fi dezvăluite publicului, potrivit News.ro.
Întrebat despre comentariile omologului său slovac, premierul ceh Petr Fiala a declarat: "Republica Cehă cu siguranţă nu se pregăteşte să trimită soldaţi în Ucraina, nimeni nu trebuie să îşi facă griji în această privinţă".
Membrii NATO au furnizat miliarde de dolari în arme şi muniţii Kievului şi antrenează forţele ucrainene. Dar liderii NATO, inclusiv preşedintele american Joe Biden, au subliniat că alianţa militară occidentală doreşte să evite un conflict direct cu Rusia, care ar putea duce la un război global.
"Nici NATO şi nici aliaţii NATO nu sunt parte a conflictului", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la 14 februarie.
Aproximativ 20 de lideri europeni, inclusiv slovacul Robert Fico, s-au reunit luni la Paris pentru a-i trimite lui Vladimir Putin un mesaj de determinare europeană în privinţa Ucrainei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a invitat pe liderii europeni la Palatul Elysee pentru o reuniune de lucru din cauza a ceea ce consilierii săi spun că este o escaladare a agresiunii ruseşti în ultimele săptămâni.
Fico a declarat că însăşi convocarea reuniunii arată că strategia Occidentului privind Ucraina a eşuat. El a spus că va participa dintr-un spirit constructiv, deşi materialul de discuţii i-a provocat "fiori pe şira spinării".
Macron nu exclude trimiterea de trupe, SUA nu confirmă
Ulterior, preşedintele francez Emmanuel Macron a lăsat deschisă posibilitatea ca ţările europene să trimită trupe în Ucraina, deşi a avertizat că nu există un consens în acest stadiu. "Nu există un consens în acest stadiu pentru a trimite trupe pe teren", a declarat Macron reporterilor prezenţi la Paris. "Nimic nu ar trebui să fie exclus. Vom face tot ceea ce trebuie pentru ca Rusia să nu câştige", a spus Macron.
Iar premierul Robert Fico, după reuniunea de la Paris, a insistat: "Pot confirma că există ţări care sunt pregătite să îşi trimită propriile trupe în Ucraina, există ţări care spun că asta nu se va întâmpla niciodată, printre care se numără şi Slovacia, şi există ţări care spun că această propunere trebuie luată în considerare", a declarat el înainte de a se îmbarca în avionul cu care a revenit la Bratislava.
Premierul olandez Mark Rutte, care este favorit pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a declarat însă reporterilor că problema trimiterii de trupe nu a fost în centrul discuţiilor de luni.
"Mulţi dintre cei care spun astăzi 'niciodată, niciodată' au fost aceiaşi care au spus 'niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acţiune' acum doi ani. Să avem modestia de a constata că am întârziat adesea între şase şi douăsprezece luni. Acesta a fost obiectivul discuţiei din această seară: totul este posibil, dacă este util pentru a ne atinge obiectivul", a precizat, după reuniunea a cărei gazdă a fost, preşedintele Macron, adăugând că Europa nu ar trebui să depindă de Statele Unite pentru lupta din Ucraina.
Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Statele Unite nu intenţionează să trimită trupe pentru a lupta în Ucraina şi că, de asemenea, nu există planuri de a trimite trupe NATO pentru a lupta în Ucraina.
Oficialii francezi au declarat că Rusia a dat dovadă de o agresivitate reînnoită în ultimele săptămâni, menţionând inclusiv zborul lui Putin cu un bombardier cu capacitate nucleară, în ceea ce ei consideră a fi o încercare de a-i intimida pe europeni într-un moment în care sprijinul SUA este pus sub semnul întrebării de alegerile prezidenţiale.
Adresându-se liderilor de la Paris prin videoconferinţă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut avertismentul lui Macron cu privire la o escaladare a conflictului: "Trebuie să ne asigurăm că Putin nu poate distruge realizările noastre şi nu îşi poate extinde agresiunea la alte naţiuni".
Ce s-a stabilit la reuniunea convocată de Macron la Paris
Cancelarul german Olaf Scholz, ministrul britanic de externe David Cameron, precum şi lideri din ţările scandinave şi baltice, dar şi preşedintele Klaus Iohannis s-au numărat printre cei prezenţi luni la Paris la reuniunea convocată de Emmanuel Macron. Statele Unite ale Americii au fost reprezentate de secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene şi eurasiatice, Jim O'Brien.
Oficialii francezi au declarat că Macron, care urmează să ajungă la Kiev în martie, a fost dornic să caute soluţii după ce conferinţa de securitate desfăşurată luna aceasta la Munchen nu a reuşit să facă progrese în ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, scrie Reuters.
Luni, la Paris s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte o iniţiativă condusă de Cehia de a cumpăra sute de mii de cartuşe din ţări terţe, un lucru faţă de care Franţa a fost prudentă, deoarece doreşte să acorde prioritate dezvoltării propriei industrii europene.
Aprovizionarea cu muniţie a devenit o problemă critică pentru Kiev. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reuşeşte să-şi atingă obiectivul de a trimite Ucrainei un milion de cartuşe de artilerie până în martie.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat că 15 ţări au fost de acord să semneze iniţiativa sa. Macron a declarat că şi Parisul va face acelaşi lucru şi că a fost convenită şi o coaliţie pentru a accelera livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune.
Miniştrii apărării au fost mandataţi să prezinte un plan în următoarele 10 zile, a declarat, la rândul său, premierul portughez Antonio Costa.
Rutte a declarat că Olanda va contribui cu 100 de milioane de euro pentru achiziţia de muniţii în străinătate. El a menţionat că ţările care vor furniza muniţiile au cerut să nu fie identificate.
