Peste 5.800 de copii și adolescenți din Europa și Asia Centrală și-au pierdut viața în 2019 din cauze legate de poluarea aerului. Marea majoritate a acestora, 85%, au murit înainte de a împlini vârsta de un an, ceea ce înseamnă moartea a 90 de bebeluși pe săptămână, potrivit unei noi analize a datelor incluse într-o sinteză de politici publice care a fost publicată astăzi de UNICEF, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
„Când vine vorba de poluarea aerului, plămânii celor mici duc povara cea mai grea, fiind vorba de consecințe grave asupra sănătății și dezvoltării copiilor și ducând uneori chiar și la pierderea vieții,” a afirmat Regina de Dominicis, director regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.
„Reducerea poluării aerului și a expunerii copiilor la aerul toxic este esențială pentru protejarea sănătății lor și a societății, contribuind la diminuarea costurilor îngrijirilor medicale, la îmbunătățirea procesului de învățare, la creșterea productivității și la asigurarea unui mediu mai sigur și mai curat pentru toți.”, precizează de Dominicis.
Potrivit documentului intitulat „Un început fără suflare: impactul alarmant al poluării aerului asupra copiilor din Europa și Asia Centrală”, copiii expuși poluării aerului prezintă un risc crescut de apariție a unor probleme grave de sănătate, inclusiv a infecțiilor respiratorii acute, cum ar fi pneumonia, care sunt extrem de periculoase în cazul bebelușilor și al copiilor mici.
Respirarea aerului poluat provoacă leziuni persistente la nivelul plămânilor copiilor, crescând astfel riscul de astm și de boli respiratorii și cardiovasculare cronice, inclusiv cancer. În cadrul sintezei de politici publice, se precizează faptul că poluarea aerului poate provoca tulburări neurologice mai târziu în viață din cauza afectării timpurii a creierului copiilor.
Copiii sunt mai expuși din punct de vedere fizic la poluarea atmosferică decât adulții, deoarece respiră de două ori mai repede și deseori pe gură, absorbind astfel o cantitate mai mare de substanțe poluante. Ei se află adesea mai aproape de sol, unde se înregistrează o acumulare mai mare de poluanți. Documentul menționează faptul că, din punct de vedere fiziologic, copiii sunt mai vulnerabili în fața poluării aerului decât adulții, deoarece creierul, plămânii și alte organe sunt expuse riscului de inflamații și leziuni în timpul perioadei de dezvoltare rapidă.
Poluarea aerului ar putea cauza probleme mentale la bebeluși și copii mici, potrivit oamenilor de știință britanici. Aceștia au descoperit o asociere între calitatea proastă a aerului și abilitățile mentale afectate ale copiilor sub doi ani din India. Ei au avertizat că, fără acțiune, impactul negativ asupra dezvoltării pe termen lung a creierului copiilor ar putea avea consecințe asupra vieții.
În Europa și Asia Centrală, poluarea aerului, PM 2,5 și PM 10 (particule în suspensie), este cauzată în principal de activități și practici rezidențiale și comerciale, inclusiv de folosirea cărbunelui și a altor combustibili fosili pentru încălzire și gătit.
Pentru a preveni înrăutățirea calității aerului, UNICEF îndeamnă guvernele să consolideze politicile și investițiile pentru a accelera tranziția către sisteme energetice și de transport nepoluante și eficiente în toate sectoarele. Aceasta include sprijinirea eficienței energetice și a accesului la energie curată, pregătirea personalului din domeniul asistenței medicale primare în vederea examinării copiilor și a detectării bolilor provocate de poluarea aerului, precum și extinderea și accelerarea planurilor de reducere a poluării aerului la nivel național și municipal.
UNICEF transmite că salută propunerea Comisiei Europene de a introduce noi standarde ambițioase referitoare la calitatea aerului și îndeamnă europarlamentarii să adopte textul și să includă standarde care să fie în deplină concordanță cu Îndrumările OMS privind calitatea aerului până în 2030.
