Copreședintele Grupului de lucru parlamentar pentru Găgăuzia, Larisa Voloh, afirmă că blocajul actual este rezultatul lipsei de comunicare și al refuzului unor actori de a participa la dialog, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Blocajul actual dintre autoritățile centrale și cele din autonomie este rezultatul lipsei de comunicare și al refuzului unor actori de a participa la dialog”, a declarat aceasta.
Grupul de lucru, instituit în 2015 pentru a soluționa divergențele, a funcționat inițial, însă activitatea sa a fost blocată în ultimii ani. În 2024, a apărut un nou impas, legat de legislația TVA, iar ulterior subiectul a ajuns la Curtea Constituțională, care a dat dreptate contestatarilor.
Din acel moment și până în 2026, grupul nu a mai avut ședințe, nici formale, nici informale. Totuși, potrivit Larisei Voloh, există premise pentru reluarea dialogului, în condițiile unei componențe mai diverse a grupului, care include reprezentanți ai mai multor fracțiuni parlamentare și ai autonomiei.
„Există chiar și un prim draft de document”, a declarat aceasta, precizând că sunt necesare discuții suplimentare pentru finalizarea acestuia.
Potrivit Larisei Voloh și experților, există trei scenarii pentru depășirea blocajului:
- continuarea dialogului și identificarea unei soluții comune între Chișinău și Comrat;
- modificarea Codului electoral de către Parlament, în cazul lipsei de deschidere din partea autonomiei;
- intervenția Curții Constituționale, care ar putea oferi o decizie clară și obligatorie.
Analistul Igor Bucătaru consideră că sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională ar putea debloca situația, oferind un cadru legal clar.
„Soluția este cadrul legal național – e vorba de drept constituțional și stat unitar, legislație electorală – este Codul electoral al Republicii Moldova. Particularitățile să fie prevăzute la nivel local”, a explicat expertul, menționând că, în lipsa unui consens, Parlamentul ar putea interveni.
Doctorul în istorie și expertul comunității Watchdog, Ștefan Bejan, susține că disputa este una politică, nu juridică.
„Sunt dirijați de undeva, dintr-un punct de control, ei în continuare se confruntă cu Chișinăul și nu fac ceea ce ar trebui să facă nu faceți geopolitică și nu vă confruntați cu Chișinăul”, a declarat Bejan.
Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, iar două tentative de stabilire a datei alegerilor au eșuat. Disputa vizează denumirea organului electoral: Adunarea Populară insistă asupra termenului „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că această denumire aparține exclusiv instituției naționale, conform noului Cod electoral.
În urma discuțiilor recente de la Președinție, părțile au convenit să extindă formatul dialogului pentru identificarea unei soluții, însă divergențele persistă, iar experții avertizează că situația nu poate fi tergiversată la nesfârșit.
