Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a menționat că sesizarea nu vizează autonomia Găgăuziei, ci mecanismele prin care autoritățile regionale pot condiționa numirea unor funcționari ai statului. Potrivit lui, consultarea și cooperarea sunt compatibile cu Constituția, însă acordul prealabil sau propunerea obligatorie transformă atribuțiile autorităților centrale în competențe condiționate politic la nivel regional, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Oficialul a mai spus că prevederea constituțională privind votul a trei cincimi pentru modificarea legii statutului Găgăuziei reprezintă o garanție procedurală, dar nu exclude controlul de constituționalitate.
La rândul său, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, a declarat că normele contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, întrucât numirea și revocarea șefilor structurilor vizate rămân în atribuția exclusivă a autorităților centrale. În opinia sa, rolul Adunării Populare și al bașcanului se limitează la propunerea candidaților și nu afectează suveranitatea statului.
Curtea Constituțională a conexat sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei privind unele prevederi din Codul Electoral cu cea depusă anterior de Ministerul Justiției. APG contestă normele referitoare la organizarea autorității electorale din autonomie, iar Ministerul Justiției solicită verificarea prevederilor care atribuie Adunării un rol în constituirea organului electoral regional și în procedurile de numire a conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.
