Avertismentul a fost lansat de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și a fost făcut în contextul anunțului administrației separatiste privind scoaterea la privatizare a mai multor active din regiunea transnistreană, transmite Ultimelestiri.md cu referire la bani.md.
„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Valeriu Chiveri.
Oficialul a precizat că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune, ci bunurile care aparțin statului.
„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând – apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat vicepremierul.
Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova este lipsită de efecte juridice.
„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.
Vicepremierul le-a recomandat potențialilor investitori să analizeze cu atenție astfel de tranzacții.
„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus acesta.
Întrebat dacă centrala MGRES se numără printre activele vizate de privatizare, Chiveri a precizat că a menționat întreprinderea doar cu titlu de exemplu și că aceasta nu figurează pe lista bunurilor scoase la vânzare.
Totodată, oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.
„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.
Întrebat dacă eventualele litigii privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct, afirmând că nu poate comenta deocamdată un asemenea scenariu.
După sistarea livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană, la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-un declin accentuat.
Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În același timp, administrația de la Tiraspol a instituit stare de urgență în economie, a redus cheltuielile bugetare și a majorat tarifele la resursele energetice.
În acest context, autoritățile separatiste au inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și un pachet de 25% din capitalul Uzinei de Ciment din Râbnița, pentru care a fost stabilit un preț de pornire de două milioane de dolari. O tentativă similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.
