Acesta nu este primul avertisment cu privire la interferenţa Rusiei: în iunie, SUA, Regatul Unit şi Canada au declarat că Moscova încearcă să se amestece în politica moldovenească şi va încerca să provoace proteste în masă dacă campania sa eşuează, scrie The Observer într-un reportaj realizat la Chişinău, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Primăvara trecută, ofiţerii vamali din mica Republică Moldova au dat lovitura. Acţionând pe baza unui pont al serviciilor naţionale de informaţii, aceştia au interceptat peste 100 de pasageri care soseau din Rusia via Armenia, fiecare transportând pachete de bani în valoare de puţin sub 10.000 euro – pragul pentru declararea obligatorie. Într-o singură noapte, autorităţile de la aeroportul din Chişinău au confiscat peste 900.000 euro.
Oficialii moldoveni au anunţat rapid că aceşti cărăuşi de bani făceau parte dintr-o schemă care ar fi fost condusă de un oligarh fugar legat de Kremlin şi care avea drept scop finanţarea protestatarilor şi cumpărarea de voturi pentru alegerile prezidenţiale din această lună şi pentru referendumul crucial cu privire la UE.
Operaţiunea a oferit o primă indicaţie a ceea ce oficialii moldoveni şi occidentali au descris în discuţiile cu The Observer ca fiind un efort fără precedent al Rusiei de a submina candidatura ţării la aderarea la UE şi de a slăbi autoritatea preşedintelui său pro-occidental printr-o serie de campanii destabilizatoare.
O interferența în toată regula
„Rusia varsă milioane în bani murdari pentru a deturna procesele noastre democratice. Nu este vorba doar de imixtiune, ci de o interferenţă în toată regula, menită să ne destabilizeze viitorul. Şi este alarmant”, a declarat Olga Roşca, consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui pro-occidental Maia Sandu.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru realegere luna aceasta, are un program pro-european şi este o reformatoare anticorupţie.
Alegerile, programate pentru 20 octombrie, în care Sandu vrea să fie realeasă, vor avea loc în aceeaşi zi cu un referendum prin care moldovenii vor fi întrebaţi dacă susţin modificările constituţionale care ar putea permite în cele din urmă ţării – una dintre cele mai sărace din Europa – să adere la UE.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între orientarea pro-occidentală şi cea pro-rusă, deşi umbra Kremlinului a planat întotdeauna puternic. Moscova are, de asemenea, 1.500 de soldaţi staţionaţi în Transnistria, o regiune condusă de separatişti pro-ruşi care s-au rupt de sub controlul guvernului moldovean într-un scurt război în anii 1990, explică The Observer.
Maia Sandu stă cu mama la două camere și are 600 de dolari în conturi
Maia Sandu, fost oficial al Băncii Mondiale, a fost aleasă preşedinte în noiembrie 2020, pe un val de popularitate ca reformatoare anticorupţie cu un program pro-european. Ea a pledat pentru un stil de viaţă modest – un contrast puternic cu politicienii bombastici, predominant bărbaţi, care au dominat mult timp politica moldovenească. Într-un interviu recent, preşedinta a declarat că împarte un apartament cu două camere cu mama sa, în timp ce în declaraţia sa de avere din 2023 soldul său bancar înregistra 600 de dolari.
În 2021, partidul pro-occidental al lui Sandu, PAS, a câştigat majoritatea în alegerile parlamentare din ţară, oferindu-i o putere fără precedent pentru a implementa reforme şi a împinge ţara spre vest. Dar, trei ani mai târziu, Moldova rămâne înglodată în instabilitate economică şi politică.
În preajma războiului
Mai întâi, ţara a fost scufundată într-o criză energetică atunci când Gazprom, controlat de Kremlin, a redus cu o treime livrările de gaze către ţară şi a cerut mai mult decât dublul tarifelor anterioare pentru a menţine fluxul, în ceea ce a fost considerat de mulţi drept o răzbunare politică din partea Moscovei pentru poziţia pro-occidentală a lui Sandu. Apoi, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a împins Moldova într-o criză financiară mai amplă.
Situată la doar câteva ore de mers cu maşina de Odesa, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor, punând la grea încercare sistemul său de sănătate, serviciile publice şi infrastructura. Inflaţia a crescut cu până la 40 %, în timp ce schimburile comerciale cu Moscova şi Kiev au scăzut brusc.
Rachetele ruseşti rătăcite din timpul conflictului au amplificat sentimentul crescând de pericol, în timp ce trupele ruseşti staţionate în Transnistria au sporit şi mai mult anxietatea.
„Sandu a promis multe, dar situaţia geopolitică a fost foarte dură cu ea. Ei nu au fost în măsură să îndeplinească toate promisiunile”, a declarat un oficial occidental din Moldova, reflectând asupra frustrării crescânde a unor moldoveni faţă de Sandu şi partidul său. „Există o apatie şi o dezamăgire în creştere, care oferă un teren fertil pentru Rusia”, a adăugat oficialul.
Șansele Maiei Sandu
Sandu rămâne favorită să câştige primul tur al scrutinului prezidenţial în faţa a 10 contracandidaţi, dar se confruntă cu un tur doi dificil.
Ea conduce, de asemenea, campania pentru „Da” la referendumul pro-UE, sondajele arătând că 55-65% dintre alegători sunt în favoarea aderării la blocul comunitar. În iunie, Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE, ceea ce a reprezentat un impuls major pentru Sandu. Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat cu privire la capacitatea ţării de a implementa reformele democratice şi judiciare necesare în viitorul apropiat.
Criticii din opoziţie au acuzat-o pe Maia Sandu de politizarea referendumului prin organizarea acestuia în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, sugerând că demersul este menit să îi sporească propriile şanse politice.
„Referendumul este o mişcare foarte cinică”, a declarat Alexandr Stoianoglo, unul dintre principalii rivali ai lui Sandu, care candidează din partea Partidului Socialist prorus şi care este cotat cu 12% din intenţiile de vot. „Integrarea în UE nu ar trebui să fie folosită pentru câştig personal”, a adăugat el.
O ocazie unică
Dar cei apropiaţi lui Sandu au declarat că influenţa tot mai mare a Rusiei înseamnă că ţara nu îşi poate permite să aştepte. „Avem o ocazie unică: Moldova are un preşedinte, un parlament şi un guvern pro-european. UE este deschisă aderării noastre, toate ţările sprijinind negocierile de aderare în iunie anul trecut”, a declarat Rosa. „Supravieţuirea Moldovei ca democraţie este în joc, iar mizele geopolitice sunt mai mari ca niciodată”, subliniază consilierul.
Amenințarea Șor
Cea mai mare ameninţare pentru Maia Sandu vine din străinătate, spun susţinătorii ei. În special, din partea oligarhului prorus fugar Ilan Şor, un oponent vocal – şi bogat – al aderării la UE, care a fost sancţionat de Occident. Anul trecut, Şor a fost condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare în legătură cu rolul său în dispariţia a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei. El a fugit în Israel şi apoi la Moscova, unde a înfiinţat o mişcare politică menită să destabilizeze actualul guvern de la Chişinău.
Într-o conferinţă de presă susţinută recent, şeful poliţiei naţionale, Viorel Cernăuţeanu, l-a acuzat pe Şor şi Moscova că au pus la punct o schemă complexă de cumpărare a alegătorilor „în stil mafiot” şi au mituit 130.000 de moldoveni pentru a vota împotriva referendumului şi în favoarea candidaţilor pro-ruşi, în ceea ce el a numit un „atac direct fără precedent”.
Oficialii din Chişinău cred, de asemenea, că Şor se află în spatele unui val de atacuri de vandalism pre-electorale asupra clădirilor guvernamentale, acuzându-l că a recrutat tineri care ar fi fost instruiţi la Moscova pentru a provoca tulburări în ţară. „Suntem pregătiţi pentru orice în următoarele săptămâni”, a declarat un oficial de securitate din oraş. „Va fi o varietate de campanii de dezinformare, proteste de stradă violente şi cumpărare grosolană de voturi”, au adăugat aceştia.
Cum acționează Șor
Şor nu a răspuns la întrebările The Observer. Dar el a făcut puţin pentru a se distanţa de acuzaţiile că încearcă să intervină în politica moldovenească din străinătate. Prin intermediul reţelei sociale Telegram, el s-a oferit să plătească alegătorilor echivalentul a 29 de dolari dacă se înscriu în campania sa, promiţând bani persoanelor care vor „convinge cât mai mulţi oameni la secţia lor de votare” să voteze „nu” sau să se abţină la referendum.
El s-a angajat public să plătească moldovenii pentru publicarea postărilor anti-UE pe Facebook şi Telegram.
Un nivel fără precedent al interferenței străine
Naraţiunea centrală „alarmistă” pe care Şor a promovat-o se concentrează în jurul afirmaţiei că politicile pro-europene ale Chişinăului împing ţara spre un război cu Rusia, explică Vadim Pistrinciuc, director al Institutului pentru Iniţiative Strategice din Moldova, un thinktank.
„Nu ne-am confruntat niciodată cu acest nivel de interferenţă străină”, a adăugat el.
„Fenomenul” Guțul
Îngrijorător pentru oficialii de la Chişinău este că tacticile lui Şor s-au dovedit eficiente în alte părţi ale ţării. Anul trecut, Evgenia Guţul, un candidat necunoscut până atunci, dar susţinută de Şor, a provocat un cutremur politic prin câştigarea alegerilor de guvernator în Găgăuzia, o altă regiune semi-autonomă mică, vorbitoare de limbă rusă, din sudul ţării.
Sentimentele pro-ruseşti au fost întotdeauna ridicate în Găgăuzia, o regiune populată de o minoritate etnică turcă, care a avut o relaţie dificilă cu capitala Chişinău de la destrămarea Uniunii Sovietice din 1991. Dar ascensiunea din obscuritate a lui Guţul şi legăturile sale cu Kremlinul au uimit chiar şi observatorii experimentaţi şi au provocat întrebări cu privire la rolul Moscovei în alegeri.
„Cu două săptămâni înainte de alegeri, scorul ei era zero, iar apoi, dintr-o dată, apare şi câştigă”, a declarat Mihail Sirkeli, fondatorul Nokta, o instituţie media independentă cu sediul în Găgăuzia.
Guţul, care a declarat deschis că ea conduce „un partid pro-rus” şi a mers la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin după alegerea sa, este în prezent investigată pentru că ar fi direcţionat fonduri ruseşti către un partid asociat cu Şor.
„Şor caută să repete scenariul din Găgăuzia în întreaga ţară”, a declarat un diplomat occidental aflat la Chişinău.
Noi provocări anul viitor
Pentru moment, oficialii din Moldova cred că Moscova îşi concentrează eforturile pe influenţarea referendumului UE, mai degrabă decât pe alegerile prezidenţiale, unde Sandu rămâne de departe cel mai popular politician.
„Dacă referendumul trece, va duce la schimbări constituţionale, care sunt mai greu de inversat pe termen lung în comparaţie cu rezultatele alegerilor”, a declarat un oficial moldovean de rang înalt.
Dar chiar dacă Sandu supravieţuieşte votului şi referendumului din această lună, echipa sa se aşteaptă la noi eforturi din partea Kremlinului anul viitor, când partidul său se va confrunta cu alegerile parlamentare.
„Scopul Rusiei este clar: să menţină Moldova blocată într-o zonă gri”, a declarat Roşca. „Dacă pierd Moldova, pierd un punct de sprijin strategic în regiune”, punctează consilierul.
