Declarația a fost făcută în cadrul Forumului „Viitorul comun: Moldova și Agenda Globală a Democrației”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit eurodeputatei, Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, de la statutul de țintă a atacurilor hibride la cel de model de bune practici în combaterea ingerințelor externe și protejarea proceselor electorale.
Nathalie Loiseau, președinta Comitetului special al Parlamentului European pentru Scutul European al Democrației, a subliniat că amenințările la adresa democrației nu mai vizează doar statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, ci toate țările europene. Printre principalele riscuri, ea a enumerat dezinformarea, atacurile cibernetice, finanțarea ilegală a actorilor politici și utilizarea platformelor online pentru manipularea opiniei publice.
În cadrul panelului de discuții, eurodeputata franceză a menționat că Scutul European al Democrației, inițiativă lansată de președinta Comisiei Europene, urmărește consolidarea rezilienței democratice prin combaterea ingerințelor străine, protejarea pluralismului mass-media și dezvoltarea educației media.
Discuția, moderată de vicepreședintele Institutului Aspen Franța, Jean-Christophe Bas, a vizat modalitățile prin care Republica Moldova poate contribui la consolidarea acestui mecanism european de protejare a valorilor democratice. El a subliniat că democrația trebuie apărată atât de amenințările externe, cât și de cele interne, iar acest proces presupune implicarea întregii societăți.
Senatorul român Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Senatului României, a declarat că experiența Republicii Moldova în combaterea dezinformării și a interferențelor externe poate fi utilă inclusiv statelor membre ale UE. El a menționat că reziliența democratică nu se oprește la frontierele UE și necesită răspunsuri coordonate, precum și schimb permanent de expertiză între state.
La rândul său, Jaromír Knirsch, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, a subliniat că apărarea democrației nu poate fi redusă la mecanisme de securitate, ci presupune consolidarea instituțiilor și implicarea cetățenilor.
Participanții la discuție au evidențiat că Republica Moldova a implementat deja mai multe reforme relevante pentru consolidarea democrației, inclusiv modificări ale legislației electorale, măsuri de transparentizare a finanțării partidelor politice, reforme în justiție și acțiuni de consolidare a securității energetice.
Președinta Academiei „Ai-Viziune” pentru Democrație și Integrare Europeană, Ina Coșeru, a declarat că Scutul European al Democrației nu trebuie privit ca un mecanism extern de protecție, ci ca un proces continuu de consolidare a instituțiilor și comunităților democratice.
Ea a accentuat necesitatea menținerii unui dialog public autentic și a implicării active a tinerilor, autorităților locale, mediului de afaceri și societății civile în procesul de integrare europeană.
