Potrivit acestuia, desemnarea lui Tofan nu este întâmplătoare, ci a fost pregătită de mesajul publicat de acesta imediat după demisia fostului premier Alexandru Munteanu, în care vorbea despre necesitatea unui „Milei de Moldova”, cu referire la președintele Argentinei, Javier Milei, cunoscut pentru reformele sale economice radicale, transmite Ultimelestiri.md.
Curăraru consideră că acea postare nu a fost doar o analiză economică, ci și un semnal politic.
„Tofan spunea, în esență: accept să intru în Guvern doar dacă există acord pentru măsuri dure, inclusiv reduceri în sectorul public, privatizări, reformarea pensiilor, flexibilizarea concedierilor și schimbarea sistemului fiscal”, afirmă expertul.
În opinia sa, Vasile Tofan se deosebește de imaginea clasică a unui tehnocrat, având o viziune libertariană clară, bazată pe reducerea rolului statului, încurajarea proprietății private, diminuarea reglementărilor și acordarea unei libertăți mai mari mediului de afaceri.
Totuși, Curăraru apreciază că aceste principii vor putea fi aplicate doar parțial, chiar și în cel mai favorabil scenariu.
„Problema este dacă PAS chiar i-a oferit mandatul să le aplice sau doar are nevoie de un nou profesionist din exterior, cu imagine bună, care să preia responsabilitatea pentru următoarea perioadă dificilă”, susține expertul.
Acesta avertizează că există riscul repetării scenariului prin care a trecut fostul premier Alexandru Munteanu.
„Riscul unui „Munteanu 2.0” este mai real ca niciodată. Munteanu nu a livrat și nu din lipsă de studii sau experiență economică. A intrat într-un sistem politic pe care nu îl controla, cu o echipă în mare parte moștenită și cu o comunicare care nu a reușit să explice nici ce vrea să schimbe, nici de ce a plecat”, afirmă Curăraru.
Expertul consideră că și Vasile Tofan va trebui să răspundă unor întrebări esențiale: dacă își va putea forma propria echipă guvernamentală, dacă va avea posibilitatea să înlocuiască miniștrii care nu performează și dacă PAS îi va susține reformele inclusiv atunci când acestea vor afecta categorii importante de alegători.
În același timp, Curăraru susține că reformele economice trebuie începute din interiorul statului, nu prin impunerea unor noi sacrificii cetățenilor.
Potrivit acestuia, viitorul premier ar trebui să aibă mână liberă pentru reformarea întreprinderilor de stat, prin efectuarea unor audituri reale, depolitizarea consiliilor de administrație, publicarea contractelor, justificarea salariilor și profesionalizarea managementului.
Expertul atrage atenția că experiența unor întreprinderi precum Moldatsa arată ce se întâmplă atunci când companiile publice devin surse de privilegii și sinecuri.
Totodată, Curăraru avertizează că modelul promovat de Javier Milei nu poate fi preluat integral în Republica Moldova, în contextul în care țara negociază aderarea la Uniunea Europeană.
„Moldova nu poate elimina controale și reglementări la întâmplare, pentru că în paralel trebuie să implementeze standardele europene. Reforma trebuie să reducă birocrația inutilă, nu și capacitatea statului de a controla siguranța alimentară, concurența, mediul sau utilizarea banilor publici”, subliniază acesta.
În opinia expertului, comunicarea va fi unul dintre elementele-cheie ale viitorului mandat.
„Nu putem repeta experiența unui premier „mut”. Nu este suficient să spui că tratamentul va fi dur. Trebuie să explici reformele necesare și cum îi vei proteja pe cei mai vulnerabili”, afirmă Curăraru.
În concluzie, expertul consideră că nominalizarea lui Vasile Tofan reprezintă o alegere curajoasă, însă succesul acesteia va depinde de sprijinul politic real pe care îl va primi din partea PAS.
„El poate avea succes doar dacă PAS i-a oferit putere reală și este pregătit să-și asume politic reformele alături de el. Altfel, poate deveni doar un nou tehnocrat folosit drept paratrăsnet”, a conchis Andrei Curăraru.
