În cadrul unei emisiuni televizate, șefa statului a afirmat că actualul cadru legislativ, în vigoare din 1995, este învechit și nu mai corespunde realităților și riscurilor de securitate cu care se confruntă țara, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiomoldova.md.
„Președintele este responsabil pentru securitatea cetățenilor și are nevoie de instrumente clare pentru a-și exercita această obligație. Dacă doar recomanzi și nu se întâmplă nimic, cum poți asigura securitatea?”, a punctat Maia Sandu.
Potrivit proiectului, doar unele decizii ale CSS – cele care țin strict de domeniile apărării și securității – vor avea caracter obligatoriu. Maia Sandu a subliniat că aceste măsuri sunt aliniate practicii din alte state europene, precum România, Spania sau Grecia, unde structurile similare au atribuții decizionale.
În același timp, Maia Sandu a respins acuzațiile opoziției, potrivit cărora modificările ar urmări consolidarea puterii prezidențiale în eventualitatea pierderii majorității parlamentare de către PAS.
„Consiliul Suprem de Securitate include reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului. Dacă se schimbă puterea, majoritatea va fi de partea cealaltă. Deci, acest lucru nu schimbă nimic”, a explicat șefa statului.
Referindu-se la Centrul pentru Comunicare Strategică, o altă instituție aflată în atenția criticilor, șefa statului a precizat că structura sa va fi ajustată, însă atribuțiile nu vor fi extinse, iar activitatea va continua să fie raportată Parlamentului.
Președintele a menționat că pachetul legislativ a fost elaborat împreună cu consilierii pe securitate națională, Parlamentul și alte instituții relevante, subliniind necesitatea modernizării legislației într-un context regional marcat de instabilitate.
De menționat că Consiliul Suprem de Securitate, prezidat de șefa statului Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, supus consultărilor publice.
Potrivit inițiativei legislative, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.
Textul propus include o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare de lungă durată între instituții.
