În cadrul unui podcast marca Europalibera.org, cercetătorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a declarat că România nu este pregătită „mental, cultural și instituțional” pentru o eventuală reunire și că subiectul nu a fost discutat suficient la nivel național, transmite Ultimelestiri.md.
„Noi nu am avut o discuție națională serioasă despre efectele unei eventuale reuniri”, a afirmat Cosmin Popa.
Potrivit acestuia, abordarea subiectului unirii fără o pregătire prealabilă și fără accelerarea proceselor de integrare dintre cele două state poate genera dificultăți majore.
„Această dorință a autorităților din ambele state de a pune în discuție această problemă, fără a pune în paralel în discuție și pregătirea accelerată a unei eventuale integrări, este extrem de riscantă și riscă să creeze premisele unui eșec instituțional cu efecte extrem de radicale”, a declarat istoricul.
Declarațiile vin în contextul în care, în ultimele luni, mai mulți oficiali de la Chișinău au menționat unirea cu România drept o opțiune care ar putea garanta apartenența Republicii Moldova la „lumea liberă”, în eventualitatea în care procesul de aderare la Uniunea Europeană nu se finalizează cu succes.
Recent, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a declarat că unirea ar putea fi luată în considerare ca „plan B” dacă procesul de aderare la UE se va opri în anul 2028.
Cosmin Popa consideră că formularea „plan B” poate fi interpretată negativ, inclusiv în România, unde opiniile privind reunificarea nu sunt unanime.
Totodată, istoricul atrage atenția că o eventuală unire cu România nu ar reprezenta automat o cale rapidă de aderare la Uniunea Europeană.
„Unirea va trebui negociată cu Uniunea Europeană și va avea nevoie de un consens european, care nu este un lucru foarte ușor de făcut”, a explicat acesta.
Republica Moldova își propune să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028 și să devină stat membru în 2030.
