Maia Sandu, în plenul PE: Scopul Kremlinului este să captureze Moldova

Potrivit șefei statului, alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt „cel mai decisiv scrutin din istoria noastră”, fiindcă rezultatele acestuia nu vor determina doar viitorul R. Moldova, „dar și securitatea și stabilitatea regională”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.

Rezultatul alegerilor va hotărî „dacă ne consolidăm ca o democrație stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană, ca un vecin sigur al Ucrainei și un furnizor de securitate pentru Uniune” sau dacă „Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și la frontiera de est a Europei”.

„Independența noastră a fost câștigată cu greu – cu dificultăți economice și politice și un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul și fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite – de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze R. Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene”, a avertizat președinta Sandu de la tribuna Parlamentului European.

Instrumentele folosite de Moscova pentru a deturna viitorul R. Moldova

Șefa statului a accentuat că R. Moldova abia își revenise după ingerința Rusiei la alegerile din anul trecut când, în ianuarie, a fost aruncată într-o criză energetică artificială, al cărei scop era să crească prețurile, să arunce regiunea transnistreană în frig și beznă și să semene dezbinare între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului.

„Pe urmă au venit banii. Finanțarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan și carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar a fost confiscat pe aeroportul din Chișinău. Iar instituțiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024. Astăzi, noi sume finanțează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influență, otrăvesc democrația. (…) Interpușii Rusiei finanțează și proteste – puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat și oameni momiți cu promisiuni de mii de euro. Sunt răspândite minciuni. E-mailuri false din numele instituțiilor statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri „internaționale” inventate care pretind a da știri imparțiale, dar promovează propaganda Kremlinului”, a declarat Maia Sandu.

Printre instrumentele folosite de Moscova pentru a ataca R. Moldova se mai regăsesc campanii de manipulare pe rețelele de socializare, campanii de phishing ce țintesc demnitari, atacuri cibernetice la adresa serviciilor guvernamentale, inclusiv a poștei, folosirea Bisericii pentru a transmite mesaje propagandistice, recrutarea grupărilor criminale pentru sabotaje și intimidări, dezbinarea cetățenilor, scheme cripto etc.

În context, șefa statului a enumerat cinci „învățăminte” pe care le-a însușit R. Moldova în apărarea democrației sale de-a lungul anilor, subliniind că „războiul a revenit în Europa”, iar Europa trebuie să răspundă pericolelor secolului al XXI-lea cu „instrumente noi”.

Cele cinci lecții enumerate de președinta Maia Sandu în plenul PE:

– Prima: tăiați banii murdari și apărați alegerile

Banii iliciți sunt fluxul vital al influenței străine maligne. Dacă nu îi oprim, orice altă formă de apărare este compromisă. Îndeosebi alegerile trebuie apărate de acești bani. Observarea alegerilor trebuie să aibă loc dincolo de secțiile de votare: urmăriți banii, monitorizați manipularea informațiilor pe diverse platforme, demascați influența ascunsă.

– A doua: construiți reziliență

Reziliență înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată și piețe integrate, astfel încât nicio democrație să nu poată fi șantajată. Dar reziliență înseamnă și o democrație care livrează: locuri de muncă, dreptate, oportunități pentru toți.

– A treia: implicați cetățenii și câștigați lupta ideologică

Fără sprijinul oamenilor, nicio măsură nu va avea succes. Cetățenii trebuie să simtă că democrația le aparține – doar atunci o vor apăra. Și trebuie să demascăm autocrațiile pentru ceea ce reprezintă: război, corupție, distrugere. Adevărul nu trebuie lăsat să fie acoperit de minciuni.

– A patra: consolidați descurajarea și coordonarea

Agresiunea trebuie să devină prea costisitoare. Avem nevoie de capacități de apărare puternice, intelligence și capabilități cibernetice. Dar și de o coordonare mai strânsă. Amenințările hibride lovesc mereu acolo unde găsesc slăbiciuni; Europa trebuie să își unească forțele și să acționeze mai rapid.

– A cincea: integrați și inovați

Țările candidate trebuie incluse în apărarea democrației. Nimeni nu este în siguranță până nu suntem cu toții în siguranță. Și precum au fost create atunci Planul Marshall și Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente – expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenței artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalități de implicare a cetățenilor.

În același discurs, Maia Sandu a ținut să sublinieze că democrațiile statelor europene, care sunt tot mai amenințate, pot fi „apărate împreună”, iar motivul pentru care R. Moldova se bucură de pace astăzi este pentru că „Ucraina rezistă”.

„Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță. (…) R. Moldova și Ucraina sunt pregătite să avanseze în negocierile de aderare, într-un proces bazat pe merite care să reflecte progresul fiecăreia. Și ambele noastre democrații vor fi mai sigure odată ce vom fi parte a Uniunii”, a punctat președinta R. Moldova.

Maia Sandu a amintit că R. Moldova a depus cerere de aderare la UE la scurt timp după ce Federația Rusă a atacat militar Ucraina.

„Când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, am știut că nu mai putem aștepta. Aveam nevoie de siguranță. Și am știut că, cu cât vom fi mai repede în Uniunea Europeană – un proiect de pace în care niciun stat membru nu a purtat vreun război împotriva altuia, cu atât mai în siguranță vor fi democrația și oamenii noștri”, a adăugat șefa statului.

Cetățenii R. Moldova, chemați să facă „pasul decisiv”

La final, Maia Sandu a ținut să se adreseze, de la Strasbourg, cetățenilor R. Moldova „în ajunul unei alegeri decisive”.

„Astăzi, independența și pacea noastră sunt din nou puse la încercare. Ingerințe în alegerile noastre, finanțări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european. Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drepți, prin vot, în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă R. Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot”, a conchis Maia Sandu.

Maia Sandu, al doilea discurs în PE

Menționăm că acesta este al doilea discurs al Maiei Sandu ținut de la tribuna Parlamentului European după declanșarea războiului din Ucraina. Pe 18 mai 2022, șefa statului le transmitea eurodeputaților că „Rusia a atacat un stat vecin” și „a declanșat o tragedie de neimaginat pentru ucraineni și întregul continent european”.

„În doar în câteva săptămâni, populația noastră de 2,6 milioane de oameni a crescut cu 4%. Aproape o jumătate de milion de ucraineni au trecut frontiera noastră și circa 90.000 din ei sunt încă împreună cu noi, găzduiți de concetățenii mei cu suflet mare. (…) Suntem copleșiți, dar hotărâți să facem tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. Vom continua să oferim sprijin umanitar Ucrainei și vom continua să fim alături de poporul ucrainean – vecinii noștri, prietenii noștri, partenerii noștri”, declara Maia Sandu în plenul PE.

La scurt timp, în iunie 2022, R. Moldova obținea statutul de candidat pentru aderare la UE, iar în iunie 2024, Bruxellesul decidea deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova.

Discursul de astăzi al Maiei Sandu în Parlamentul European precedă noi decizii importante pentru parcursul european al R Moldova – finalizarea screening-ului bilateral și lansarea negocierilor de aderare pe capitole, fapt care ar putea să se întâmple, potrivit declarațiilor oficialilor de la Bruxelles, după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

moldova1.md