Într-un interviu acordat IPN, deputatul a declarat că principalele realizări ale primei jumătăți a anului sunt deschiderea politică a două clustere de negociere cu Uniunea Europeană, avansarea negocierilor în domeniul relațiilor externe, adoptarea mai multor legi de armonizare cu legislația europeană și consolidarea relațiilor interparlamentare cu statele membre ale UE, transmite Ultimelestiri.md.
„Am primit concret criteriile pentru primul cluster, pe reforma justiției și securitate. Știm exact ce trebuie să livrăm pentru ca Uniunea Europeană să treacă la următoarea etapă”, a explicat Marcel Spatari.
Peste 300 de legi planificate în acest an
Potrivit deputatului, autoritățile și-au propus să adopte peste 300 de acte legislative în acest an pentru transpunerea acquis-ului comunitar. Aproximativ 50 au fost aprobate în primul semestru, iar restul urmează să fie examinate în a doua parte a anului.
Spatari spune că ritmul de lucru va crește semnificativ, iar provocarea principală nu va fi doar adoptarea legilor, ci și implementarea lor efectivă.
„Practic 95% din tot acquisul comunitar, pe partea de legislație, trebuie transpus până în primăvara următoare”, a precizat parlamentarul.
Blocajele din UE nu schimbă agenda Chișinăului
Referindu-se la blocarea deschiderii clusterelor 2 și 3 de către Ungaria, Marcel Spatari susține că situația nu afectează ritmul reformelor din Republica Moldova.
„Nu trebuie să ne alarmăm. Negocierile tehnice continuă cu Comisia Europeană și, indiferent de momentul deschiderii negocierilor politice, noi vom putea închide capitole doar atunci când vom fi pregătiți”, a afirmat acesta.
Deputatul amintește că și anterior au existat blocaje similare, însă acestea au fost depășite prin consens la nivel european.
Implementarea reformelor va necesita investiții și sisteme noi
Spatari spune că cele mai dificile provocări țin de aplicarea în practică a legislației europene.
În agricultură, de exemplu, Republica Moldova trebuie să creeze noi sisteme informaționale pentru evidența terenurilor agricole și a efectivelor de animale, astfel încât fermierii să poată beneficia, după aderare, de fondurile Politicii Agricole Comune.
Potrivit acestuia, după aderare, subvențiile agricole nu vor mai proveni din bugetul de stat, ci din fondurile europene, motiv pentru care instituțiile și agricultorii trebuie pregătiți din timp.
Deputatul a oferit și exemplul exportului de lapte în Uniunea Europeană, explicând că, deși legislația moldovenească este armonizată în mare parte cu cea europeană, producătorii nu pot demonstra încă respectarea standardelor pe întreg lanțul de producție și colectare.
Criticile opoziției privind ritmul adoptării legilor
Marcel Spatari admite că uneori proiectele de lege ajung în Parlament cu puțin timp înainte de prima lectură, însă spune că acest lucru este determinat de complexitatea procesului de coordonare cu Comisia Europeană și de calendarul strict al negocierilor.
Potrivit lui, deputații au la dispoziție perioada dintre prima și a doua lectură pentru a formula amendamente și pentru organizarea consultărilor publice.
„Trebuie să alegem între timp și calendar, pentru că avem niște angajamente”, a spus președintele Comisiei pentru integrare europeană.
El a explicat că Republica Moldova trebuie să finalizeze o serie de reforme până la sfârșitul lunii august pentru ca acestea să fie reflectate în Raportul anual de extindere al Comisiei Europene, publicat în noiembrie.
Combaterea dezinformării despre UE
Deputatul consideră că una dintre cele mai importante provocări rămâne combaterea dezinformării privind integrarea europeană.
În acest sens, Parlamentul organizează audieri publice periodice privind progresele în negocierile de aderare și încearcă să explice cetățenilor efectele concrete ale reformelor.
Spatari a dat drept exemplu informațiile eronate privind presupusa alocare a 100 de milioane de euro pentru mass-media și societatea civilă prin Planul de creștere al UE.
„Nu există un pachet separat de 100 de milioane de euro pentru media și societatea civilă”, a subliniat acesta, precizând că este vorba despre interpretări greșite exploatate ulterior în discursurile anti-europene.
În opinia sa, aderarea la Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, securitate și oportunități economice, însă mecanismele prin care sunt acordate fondurile europene sunt complexe și necesită o comunicare constantă cu cetățenii.
Standardele europene și beneficiile pentru economie
Marcel Spatari a explicat că numeroase norme europene privind protecția mediului, siguranța alimentară și calitatea produselor presupun investiții importante pentru autoritățile locale și mediul de afaceri.
În schimb, respectarea acestor standarde va permite accesul producătorilor moldoveni pe piața unică europeană, care numără aproximativ 450 de milioane de consumatori.
România rămâne un partener strategic
Deputatul a declarat că relațiile cu România sunt foarte bune atât la nivel parlamentar, cât și guvernamental.
Potrivit acestuia, în primul semestru au avut loc vizite reciproce între parlamentarii celor două state, iar Bucureștiul continuă să sprijine Republica Moldova prin proiecte de infrastructură, educație și cultură.
„România ne susține în continuare”, a afirmat Marcel Spatari.
Parlamentul va reveni în ședință în august
Deși sesiunea parlamentară s-a încheiat, Parlamentul va fi convocat într-o sesiune extraordinară pe 24-25 august pentru adoptarea în lectura a doua a aproximativ 18 proiecte de lege privind transpunerea legislației europene.
Înaintea ședinței plenare, în săptămâna care începe pe 17 august, vor avea loc consultări publice asupra acestor proiecte.
Spatari explică faptul că adoptarea lor până la sfârșitul lunii august este esențială pentru ca progresele Republicii Moldova să fie incluse în Raportul de extindere al Comisiei Europene din această toamnă.
