Potrivit expertei, în ultimii patru ani au fost implementate reforme importante, inclusiv modificări constituționale privind independența justiției, reorganizarea organelor de autoadministrare, schimbarea rolului Curții Supreme de Justiție, introducerea mecanismelor extraordinare de evaluare a judecătorilor și procurorilor, precum și noi reguli de selecție, promovare și responsabilizare a acestora, transmite Ultimelestiri.md.
În paralel, au fost inițiate reforme privind administrarea instanțelor și procuraturilor, digitalizarea serviciilor judiciare, facilitarea accesului la justiție și dezvoltarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor.
Angela Popil consideră însă că adoptarea noilor legi reprezintă doar prima etapă a reformei. În opinia sa, provocarea actuală este transformarea schimbărilor legislative în practici instituționale funcționale și durabile.
Autoarea explică faptul că instituțiile din sistemul de justiție au fost nevoite să implementeze simultan modificări legislative, reorganizări, mecanisme de evaluare și proiecte de digitalizare, fără a-și întrerupe activitatea curentă. În acest context, întârzierile în ocuparea funcțiilor vacante, operaționalizarea unor mecanisme sau dezvoltarea sistemelor informatice reflectă și limitele capacității instituționale de a gestiona un volum atât de mare de schimbări.
În opinia sa, performanța sistemului judiciar nu ar trebui evaluată doar prin numărul legilor adoptate sau al instituțiilor reorganizate, ci prin rezultatele resimțite de cetățeni. Printre indicatorii relevanți se numără durata examinării dosarelor, calitatea și coerența hotărârilor judecătorești, accesul la justiție, executarea deciziilor și nivelul de încredere al populației în sistem.
Pentru următorul document de politici în domeniul justiției, Angela Popil recomandă mutarea accentului de la monitorizarea acțiunilor la evaluarea impactului acestora. Totodată, ea pledează pentru consolidarea capacității instituționale, investiții în resursa umană și infrastructură, precum și pentru dezvoltarea unui sistem digital interoperabil.
Potrivit autoarei, viitoarea strategie ar trebui să trateze justiția ca parte a unui ecosistem mai larg, care include avocații, notarii, executorii judecătorești, mediatorii și alți profesioniști din domeniu. De asemenea, aceasta subliniază importanța comunicării transparente cu cetățenii și a adaptării reformelor la procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În concluzie, Angela Popil afirmă că următoarea etapă a reformei trebuie să fie orientată spre consolidarea instituțiilor și transformarea schimbărilor legislative într-o funcționare stabilă și predictibilă a sistemului de justiție, astfel încât cetățenii să resimtă efectele reformei în interacțiunea lor cu instituțiile statului.
