Într-o postare pe rețelele sociale, Șalaru califică poziția lui Dungaciu drept greu de înțeles, invocând relațiile economice dintre cele două state. Potrivit datelor prezentate de acesta, investițiile directe ale României în Republica Moldova se ridică la aproximativ 480 de milioane de euro, iar capitalul celor peste 1.500 de firme românești constituie circa 350 de milioane de euro. Investițiile ar genera peste 30.000 de locuri de muncă, transmite Ultimelestiri.md.
„Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României, iar ajutând această bucată românească de pământ, România se ajută pe sine. Republica Moldova nu mai este de mult o problemă externă pentru România, ci una internă, iar securitatea României nu mai începe la Prut, ci la Nistru”, a scris Anatol Șalaru.
Fostul ministru amintește că Dan Dungaciu a obținut cetățenia Republicii Moldova în iulie 2010, printr-un decret semnat de fostul președinte interimar Mihai Ghimpu, și a depus jurământul în fața fostului primar al Capitalei, Dorin Chirtoacă. Ulterior, acesta a devenit consilier al lui Mihai Ghimpu pentru problemele integrării europene.
Șalaru susține că schimbarea de atitudine a lui Dungaciu față de Republica Moldova ar putea avea legătură cu un eveniment desfășurat la Chișinău la începutul anului 2026.
„Atunci, care ar fi motivația pentru care, de ceva timp, Dan Dungaciu atacă, din poziția de lider AUR, Republica Moldova și puterea de la Chișinău? O explicație o reprezintă ceea ce s-a întâmplat în Chișinău la începutul anului 2026. La 15 ianuarie 2026, Dan Dungaciu își lansează la Chișinău cartea despre Donald Trump, iar printre invitații săi «importanți» se numără reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM, condus de Igor Dodon, și ai MAN, partidul condus de Ion Ceban”, a afirmat fostul ministru.
Potrivit lui Șalaru, la lansare ar fi participat Oleg Valentinovici Rvacev, prezentat drept atașat al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și reprezentant al Rusiei în Comisia Unificată de Control. Fostul ministru afirmă că funcția acestuia ar indica apartenența la serviciul rus de informații militare GRU, însă nu prezintă dovezi care să confirme acuzația.
Șalaru îl indică printre invitați și pe Daniil Zaharov, despre care susține că îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile desfășurate în regiunea transnistreană și în Găgăuzia.
„Din partea lui Igor Dodon și a PSRM a participat Adrian Albu, fost candidat al PSRM la Primăria Chișinău și despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta comunica cu Iurie Gudilin, prezentat drept agent FSB, în contextul susținerii lui Alexandr Stoianoglo. Înregistrările audio se află în posesia redacției Deschide.md”, a mai scris Șalaru.
Din partea Mișcării Alternativa Națională ar fi participat deputatul Gaik Vartanean, prezentat de fostul ministru drept unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai primarului Ion Ceban. Șalaru afirmă că toate persoanele menționate au venit la invitația lui Dan Dungaciu.
În continuare, fostul ministru critică pozițiile AUR în domeniul securității, invocând voturile formațiunii privind doborârea dronelor rusești și sprijinul pentru Statele Unite, precum și lipsa unei condamnări a Federației Ruse pentru incidentele cu drone.
„Privind fotografiile și analizând comportamentul AUR, în frunte cu George Simion, refuzul de a vota pentru doborârea dronelor rusești, votul negativ împotriva sprijinirii SUA, precum și lipsa condamnării Federației Ruse, ale cărei drone ne tot «vizitează», putem parafraza titlul unei cărți a lui Dan Dungaciu: «Rusia ante portas»”, a menționat Anatol Șalaru.
În finalul postării, acesta îi solicită șefei statului să ia în calcul retragerea cetățeniei moldovenești lui Dungaciu.
„Poate că este timpul ca președintele Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, așa cum i-a retras-o și lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al SIS, cu care Dungaciu începe să semene din ce în ce mai mult”, a conchis fostul ministru.
Anterior, Dan Dungaciu a declarat, în cadrul emisiunii lui Marius Tucă, că România ar trebui să renunțe la orice formă de finanțare nerambursabilă acordată Republicii Moldova. Potrivit acestuia, poziția face parte din programul AUR și este justificată de dificultățile economice cu care se confruntă România.
Prim-vicepreședintele AUR a propus ca sprijinul să fie oferit prin intermediul unui Fond de Investiții Moldova, pentru care ar exista deja un proiect de lege în Parlamentul României. El susține că mecanismul ar genera beneficii pentru ambele state și ar fi mai eficient decât acordarea unor fonduri nerambursabile.
