Fiind întrebat dacă este posibilă distrugerea regimului lui Vladimir Putin sau acesta se va autodistruge odată cu moartea firească al președintelui rus, Mark Feygin a spus că este foarte simplu să te bazezi pe experiența secolului trecut și să afirmi că odată cu moartea acestuia i se pune capăt și sistemului pe care el îl întruchipează, că dacă mâine va muri Putin, atunci s-ar sfârși războiul şi că foarte multe lucruri în spaţiul geopolitic al fostei USSR s-ar schimba, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la tvrmoldova.md.
De asemenea, acesta susține că ar fi o perioadă de transformări, de schimbări ale conducerii și, în această perioadă, ar fi apărut o șansă, o fereastră de oportunitate pentru aceste state ca să scape de protectoratul Moscovei şi să se integreze pentru totdeauna în Occident.
„(…) Sunt procese care pot grăbi sfârşitul lui Putin şi al regimului său. Înfrângerea în război, izbucnirea unui conflict cu Occidentul extins până la un al treilea război mondial, alte procese în interiorul conducerii din Rusia, în interiorul clasei conducătoare, ar putea grăbi probabil asta (n.r. căderea regimului lui Putin), dacă cineva s-ar hotărî să-şi exprime nemulţumirea, să se răscoale sau să organizeze o rebeliune militară”, a mai adăugat acesta.
Cât despre avertizările serviciilor occidentale, precum că trebuie să ne pregătim de un război pe scară largă în Europa, Mark Feygin spune că e mai bine să te pregătești, decât să rămâi cu iluzia că asta nu se va întâmpla crezând că ar fi o nebunie.
„Ei (n.r. ruşii) au ţinte apropiate. Asta nu înseamnă că vor bombarda imediat Parisul sau Londra. Ideea de a pătrunde prin coridorul Suwalki până în Kaliningrad, ideea anexării regiunii transnistrene, ideea anexării Georgiei. Sunt idei care se discută activ în cadrul Statului Major rus. (…) Dacă vor porni sau nu asemenea operaţiuni, depinde de succesul politic și în special de succesul militar în Ucraina. Într-un context mai larg al relațiilor cu Occidentul, depinde dacă Trump va ajunge sau nu la putere, dacă strategia Occidentului față de Moscova va fi una precaută sau hotărâtă. Adică există mulți factori, nu este doar unul. Dar faptul că lucrurile se îndreaptă în această direcție, pentru mine este evident”, a spus juristul.
De asemenea, acesta a menționat, în contextul în care acesta an este unul electoral în mai multe țări, că Kremlinul nu a renunțat niciodată să influențeze alegerile europene și chiar și alegerile americane.
„El va încerca să facă rost de politicieni loiali în acest mediu, ajutându-i să câștige alegerile, să ajungă la putere. La fel ca Trump, ca Marine Le Pen, ca şi alți politicieni de acelaşi tip. Ei (n.r. ruşii) îi vor ajuta oferind bani acolo unde este posibil, îi vor ajuta din punct de vedere informaţional prin intermediul propagandei lor, canalelor lor, adică în moduri foarte diverse. Kremlinul nu va renunța niciodată, folosind inclusiv serviciile speciale, la încercările de a influența rezultatele alegerilor politice. Nu va renunţa niciodată deoarece aceasta este sarcina principală pe care o au în faţă structurile corespunzătoare ale sistemului în plan extern. (…) Moldovei de exemplu, nu-i trece prin minte să influențeze alegerile undeva în țările vecine. De ce ar face aşa ceva? Dar în Rusia, acest sistem nu poate exista altfel, decât cu o asemenea viziune la nivel global. Sunt impuse sarcini externe care depășesc cu mult interesele naționale ale Rusiei, cu mult. Iar influența asupra formării puterii în timpul alegerilor este unul dintre aceste instrumente”, susține vloggerul rus Mark Feygin.
În acest an, în Moldova vor avea lor alegeri prezidențiale și un referendum privind orientarea statului. Președintele Maia Sandu a fost cea care a cerut organizarea unui referendum pentru a consacra integrarea europeană în Constituție.
Mark Feygin spune că Moscova este, în general, foarte interesată de Moldova, încă din anii 1990, din perioada în care Mircea Snegur era încă în fruntea țării noastre.
„Amintiți-vă toată povestea asta cu introducerea unui contingent pe teritoriul regiunii transnistrene, evenimentele de la Tiraspol, Bender și așa mai departe. Păi, bineînțeles că Rusia e interesată necondiționat… Ar vrea Putin să acapareze Moldova, ca să spunem așa, prin mijloace militare sau politice? Ei bine, există partide „proxy” care funcționează și sunt finanțate de Kremlin, cum e partidul lui Şor şi acesta nu e un secret. Dar iată, au arătat recent o fată, nici nu-mi amintesc numele ei de familie, din Găgăuzia, care a fost la Moscova…”, a precizat juristul rus.
Citiți întregul interviu aici.
