Într-o reacție, Zaharova a spus că diplomația Moscovei a fost atentă la premiul pe care l-a primit președintele R. Moldova, iar acuzațiile făcute de acesta la adresa Rusiei nu au fost o surpriză pentru nimeni, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Digi24.ro.
„Am fost atenţi la ceremonia în cadrul căreia preşedintele moldovean M.G. Sandu a fost distins cu premiul Timişoara pentru Valori Europene în România, la 13 ianuarie anul curent. În discursul său, nu a făcut abstracţie de tradiţionalele acuzaţii nefondate aduse Rusiei privind încercările de destabilizare a situaţiei politice interne, subminarea democraţiei, războiul hibrid şi dezinformarea. Ea a declarat că extinderea spre est a Uniunii Europene a reprezentat o restaurare a justiţiei istorice după ce popoarele din Europa de Est au fost „condamnate la o existenţă de opresiune şi privaţiuni în 1945”. Dacă ne amintim că Sandu este cetăţean român, este clar de ce urăşte atât de mult de Uniunea Sovietică”, a comentat purtătorul de cuvânt al MAE rus.
Reprezentantul diplomației ruse nu a ezitat să explice cum Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a ajutat R. Moldova să devină o țară agrară-industrială prosperă.
„Ca parte a Uniunii Sovietice, Moldova s-a transformat dintr-o ţară agrară cu o economie ruinată într-o republică agrară-industrială prosperă. În această perioadă, pe teritoriul său au fost puse în funcţiune peste 550 de întreprinderi industriale. Producţia de energie electrică a crescut de aproape şase ori – de la trei la 17 miliarde de kWh. A fost formată aproape întreaga infrastructură de transport de astăzi. Numai în perioada 1946-1950, trei miliarde de ruble din bugetul general al URSS au fost cheltuite pentru restaurarea şi modernizarea căii ferate moldoveneşti. Comparativ cu 1940, producţia agricolă a crescut de 3,7 ori până în 1990. Rezultatul tuturor acestor transformări a fost creşterea populaţiei cu 77% – de la 2,46 la 4,36 milioane de oameni”, a arătat Zaharova.
Zaharova a spus că una dintre principalele promisiuni electorale ale Maiei Sandu în 2020 a fost formarea unui stat bazat pe statul de drept, îmbunătăţirea bunăstării cetăţenilor şi dezvoltare economică, dar „realitatea cu cifre şi fapte” arată că ea a eşuat.
„În realitate, astăzi, o treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. Inflaţia cumulată în cei trei ani şi ceva de la alegerea lui Sandu a fost de 54,6%. Din 1991, populaţia R. Moldova a scăzut cu 41,1 la sută, ajungând la 2,5 milioane de persoane. Iar acest proces continuă. Tinerii fug din ţară din cauza sărăciei şi a lipsei de drepturi. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul de studii 2023-2024, în sistemul de învăţământ superior vor fi 56.500 de studenţi, în timp ce în 2007 erau 132.000 de studenţi. Poate că am citat greşit ceva? Actualele autorităţi de la Chişinău ştiu să acuze, să înjure şi să ameninţe, dar pot contracara cu cifre şi fapte?” – a lansat, ironic, provocarea Maria Zaharova.
Zaharova, după ce o stradă din Chișinău a fost redenumită „Regina Maria”: un „scuipat” la adresa democrației
Purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova a trecut apoi la critici şi acuzaţii la adresa autorităţilor de la Chişinău reproşând inclusiv redenumirea unei străzi cu numele Reginei Maria a României, gest interpretat drept un „scuipat” la adresa democraţiei.
„Autorităţile moldovene înăbuşă orice disidenţă, blochează difuzarea presei independente, persecută opoziţia şi îşi şantajează în mod deschis propriul popor. Se urmăreşte o linie consecventă de respingere a identităţii naţionale, a limbii moldoveneşti materne, iar rescrierea istoriei a devenit "trendul" Maiei Sandu. Un exemplu proaspăt este iniţiativa româno-unioniştilor de a redenumi una dintre străzile centrale ale Chişinăului, care poartă numele lui Aleksandr Puşkin, într-o stradă care poartă numele Reginei Maria a României. Aceasta este un scuipat în faţa nu doar a poporului moldovean, ci şi a democraţiei, despre care Sandu vorbeşte atât de mult. Câte străzi vor mai fi dedicate monarhiilor din trecut? Câte pieţe, instituţii şi locuri publice vor avea o tentă regalistă?”, a mai comentat Zaharova.
„Se pare că, pentru promovarea tuturor acestor „valori europene”, Sandu a primit la Timişoara un premiu de 30 de mii de euro. În Moldova, o astfel de politică a autorităţilor se numeşte „olonizare hibridă” sub masca integrării europene”, a conchis Zaharova.
Ultimelestiri.md amintește că preşedintele R. Moldova, Maia Sandu, a primit pe 13 ianuarie, Premiul „Timişoara Pentru Valori Europene”, instituit de municipiul Timișoara în 2023. Premiul vine însoțit de 30.000 de euro, fiind susținut de mai multe companii private.
Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz de la USR a reacţionat, după ce premiul primit de Maia Sandu la Timişoara a fost contestat la Chişinău. Fritz a spus că acest premiu nu a fost virat către preşedintele R. Moldova şi că pentru acest premiu Maia Sandu este atacată de Rusia, dar că Timişoara arată că este curajoasă şi că nu a uitat valorile de libertate şi democraţie pentru care oamenii au murit la Revoluţia din Decembrie 1989.
