Proclamarea Independenței (27 august 1991) a fost momentul fondator al statului modern Republica Moldova, când Parlamentul a adoptat Declarația de Independență, afirmând suveranitatea țării față de Uniunea Sovietică. Acest pas a deschis calea către construirea unui stat independent, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
În acea zi votarea a fost precedată de cea mai amplă Mare Adunare Națională unde toți cetățenii s-au expus pro-independență. Imediat cu majoritatea absolută de 278 de voturi Declarația de Independență a fost votată.
Războiul de pe Nistru (1992) a fost unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria recentă a țării, în care forțele moldovenești și cele separatiste din regiunea transnistreană s-au confruntat într-un conflict armat. Acest război a lăsat în urmă pierderi de vieți omenești și o regiune separatistă, care continuă să reprezinte o provocare majoră pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
În anii de după independență, Republica Moldova a parcurs un proces dificil de tranziție de la un sistem comunist la o economie de piață și un sistem democratic. Această perioadă a fost marcată de schimbări politice, reforme economice și sociale, dar și de dificultăți economice semnificative. Dificultățile economice au fost amplificate de crizele financiare și de instabilitatea regională. În anii '90, Republica Moldova s-a confruntat cu o scădere dramatică a producției industriale și agricole, inflație galopantă și o scădere accentuată a nivelului de trai. Mulți cetățeni au ales să emigreze în căutarea unor oportunități economice mai bune, ceea ce a dus la o depopulare semnificativă a țării și la o dependență tot mai mare de remitențele trimise de moldovenii care munceau în străinătate.
Criza financiară din Rusia din 1998 a avut un impact semnificativ asupra economiei Republicii Moldova, amplificând dificultățile economice deja existente și accentuând vulnerabilitățile structurale ale țării. Această criză a fost declanșată de prăbușirea rublei rusești și de incapacitatea Rusiei de a-și plăti datoriile externe, având consecințe grave asupra economiilor din fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova.
Rusia era principalul partener comercial al Moldovei, iar criza din 1998 a dus la o scădere bruscă a cererii pentru produsele moldovenești pe piața rusă.
7 aprilie și primii pași spre integrare europeană
Un moment important în istoria recentă a fost reprezentat de protestele din aprilie 2009. Atunci, protestatarii au acuzat autoritățile de fraudarea alegerilor parlamentare. Aceste manifestații au evidențiat nemulțumirea cetățenilor față de Partidul comunist aflat la putere și au culminat cu schimbări politice importante, inclusiv organizarea de noi alegeri și venirea la putere a unei alianțe pro-europene.
Pe plan internațional, semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014) a fost un pas semnificativ în direcția integrării europene, consolidând relațiile politice și economice cu UE și stabilind un cadru pentru modernizarea țării.
Anii următori au adus și crize politice și sociale majore, cum ar fi cea din 2015-2016, marcată de scandalul „furtului miliardului” din sistemul bancar, care a generat o pierdere semnificativă a încrederii în instituțiile statului și proteste de amploare.
În noiembrie 2020, alegerea primului președinte pro-european, Maia Sandu, a reflectat aspirațiile unei părți a societății moldovenești de a continua parcursul european.
Doi ani mai târziu, în contextul geopolitic marcat de războiul din Ucraina și de instabilitatea regională, Republica Moldova a decis să facă un pas istoric către integrarea europeană. La 3 martie 2022, președinta Maia Sandu a semnat oficial cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, alături de Ucraina.
Pe 25 iunie 2024, Consiliul European a luat o decizie istorică, aprobând deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
