Recomandările au fost elaborate în baza concluziilor Forumului Electoral 2026 și a recomandărilor Comisiei de la Veneția de către experții ADEPT Igor Boțan și Polina Panainte, împreună cu expertul internațional Fernando Casal Bértoa. Evenimentul a reunit conducerea Comisiei Electorale Centrale, reprezentanți ai formațiunilor politice parlamentare și extraparlamentare, inclusiv ai majorității parlamentare și ai opoziției, precum și reprezentanți ai societății civile, care au participat la prezentarea și dezbaterea publică a propunerilor, transmite Ultimelestiri.md.
„Experiența ultimelor cicluri electorale a arătat că unele prevederi ale legislației pot produce efecte disproporționate sau interpretări neuniforme. În anumite situații, partide politice au riscat să fie excluse din competiția electorală din cauza unor neconformități administrative, iar în alte cazuri au fost semnalate neclarități privind procedurile de înregistrare, mecanismele de finanțare publică sau aplicarea sancțiunilor. În opinia experților ADEPT, aceste situații nu reclamă schimbarea regulilor democratice, ci perfecționarea lor pentru ca legea să fie aplicată uniform, proporțional și previzibil”, au declarat specialiștii, explicând un exemplu, și anume cel al alegerilor parlamentare din 2025, când un partid politic nu a fost inclus în lista formațiunilor cu drept de participare în scrutin din cauza depunerii cu întârziere a unor documente administrative.
În acest context, ADEPT propune ca legislația să prevadă expres posibilitatea remedierii unor asemenea neconformități înainte de aplicarea celei mai severe sancțiuni – excluderea din competiția electorală – în conformitate cu principiul proporționalității recomandat de Comisia de la Veneția. Totodată, organizația recomandă ca deciziile privind înregistrarea partidelor să fie motivate clar și să poată face obiectul unui control judiciar deplin.
Pachetul de propuneri vizează și modul în care sunt utilizați banii publici destinați finanțării partidelor politice. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 60 de partide politice. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, în 2025 au fost prevăzute peste 62 de milioane de lei pentru finanțarea partidelor politice, din care aproximativ 59 de milioane de lei au fost efectiv distribuite către 29 de formațiuni, în 2026 suma alocată a crescut la peste 66,6 milioane de lei, repartizată către un număr aproape dublu de beneficiari — 44 de formațiuni politice. În opinia experților ADEPT, subvențiile acordate din bugetul de stat trebuie să reflecte mai fidel sprijinul real de care beneficiază partidele în rândul alegătorilor și să contribuie la dezvoltarea unor organizații politice active și responsabile.
Astfel, ADEPT propune ca finanțarea publică să fie acordată doar partidelor care au obținut cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare sau locale.
„Pragul propus este inferior pragului electoral necesar pentru obținerea mandatelor parlamentare și urmărește să ofere șanse reale inclusiv partidelor extraparlamentare care demonstrează că beneficiază de susținere în societate”, au declarat experții.
În același timp, organizația propune ca o parte din fondurile publice să fie distribuite în funcție de cotizațiile achitate de membrii de partid, pentru a încuraja dezvoltarea unor formațiuni cu baze reale de membri și o implicare civică autentică, nu doar activitate electorală în perioadele de campanie.
Documentul conține, de asemenea, propuneri privind clarificarea criteriilor de participare la alegeri, consolidarea garanțiilor procedurale pentru partidele politice, limitarea utilizării informațiilor clasificate ca unic temei pentru refuzul înregistrării unui partid, precum și introducerea unui sistem gradual de sancțiuni. Astfel, avertismentul, amenda sau limitarea temporară a activității ar urma să fie aplicate înaintea dizolvării, care ar rămâne o măsură excepțională, rezervată celor mai grave încălcări, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția.
În ansamblu, pachetul de propuneri urmărește să consolideze integritatea procesului electoral prin reguli mai clare pentru toți actorii politici, proceduri administrative mai transparente, o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și garanții sporite pentru respectarea drepturilor fundamentale. Documentul este pus la dispoziția autorităților, partidelor politice și societății civile pentru consultări și dezbateri privind perfecționarea cadrului normativ electoral.
