Studiul a vizat profilurile și paginile de Facebook ale deputaților aflați în funcție la 1 ianuarie 2026 și a analizat atât dimensiunea audienței, cât și nivelul de activitate pe rețea. Datele au fost colectate până la 31 mai 2026, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit analizei, 97 dintre cei 101 deputați au o prezență pe Facebook. Pentru patru parlamentari – Alla Pilipețcaia (PSRM), Gabriela Cuneva (Alternativa), Valeriu Muduc (PCRM) și Vladimir Voronin (PCRM) – nu au fost identificate profiluri sau pagini pe platformă.
Promo-LEX constată însă că simpla existență a unui cont nu garantează o comunicare activă cu publicul. Mai mulți deputați au avut o activitate redusă sau au publicat foarte puțin conținut relevant în perioada monitorizată.
În total, audiența cumulată a parlamentarilor depășește 1,55 milioane de urmăritori. Cel mai urmărit deputat este Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru, urmat de Vasile Costiuc (Democrația Acasă), Igor Dodon (PSRM), Nicolae Botgros (PAS, care între timp a renunțat la mandat) și Ion Chicu (Alternativa). Printre deputații cu cele mai mari comunități online se regăsește și președintele Parlamentului, Igor Grosu.
În perioada ianuarie–mai 2026, deputații au publicat peste 10.000 de postări, dintre care 9.919 au fost incluse în analiză. Cea mai intensă activitate a fost înregistrată de Sergiu Stefanco (Democrația Acasă), urmat de Marcela Adam (PAS), Serghei Ivanov (Partidul Nostru), Igor Dodon (PSRM), Adrian Domentiuc (PCRM), Valentina Meșină (Democrația Acasă) și Alexandr Berlinschii (Partidul Nostru).
La polul opus, cel puțin opt deputați nu au publicat nicio postare în perioada monitorizată, iar alții au avut cel mult cinci intervenții pe Facebook.
Analiza relevă că notorietatea politică nu este întotdeauna legată de frecvența publicărilor. De exemplu, Renato Usatîi, care are cea mai mare audiență, a publicat circa 200 de postări, în timp ce Marcela Adam, cu aproximativ 8.100 de urmăritori, a publicat 500 de postări în aceeași perioadă.
În ceea ce privește conținutul, Promo-LEX arată că deputații folosesc Facebook atât pentru promovare politică, cât și pentru informarea despre activitatea parlamentară. Din cele 4.561 de postări clasificate pe categorii, 1.548 au vizat procesul legislativ, iar 1.540 au avut caracter de promovare politică. Alte 990 de postări au fost încadrate în categoria conținutului personal sau social, iar 483 au avut caracter informativ.
Autorii studiului consideră că există loc pentru o comunicare mai amplă privind activitatea legislativă, inclusiv prin explicarea proiectelor de lege, a activității comisiilor parlamentare și a impactului deciziilor adoptate asupra cetățenilor.
Analiza a evaluat și tonalitatea mesajelor publicate. Aproape 64% dintre postări au avut un caracter neutru și informativ. Totuși, peste 36% dintre mesaje au fost catalogate drept agitate sau radicale, ceea ce indică o prezență semnificativă a discursului conflictual și a criticilor la adresa adversarilor politici. Postările cu tonalitate radicală au reprezentat 4,4% din total.
La capitolul interacțiuni, Vasile Costiuc a generat cel mai mare nivel de implicare, cu peste 1,23 milioane de reacții, comentarii și distribuiri. Acesta este urmat de Igor Dodon, cu aproximativ 553.000 de interacțiuni, și Ludmila Adamciuc, cu peste 410.000. În top se mai regăsesc Renato Usatîi, Igor Grosu, Diana Caraman, Adrian Domentiuc, Victoria Belous, Alexandr Berlinschii și Sergiu Stefanco.
Promo-LEX subliniază că nivelul de implicare al publicului nu depinde exclusiv de numărul de urmăritori sau de volumul postărilor, ci și de relevanța conținutului și capacitatea acestuia de a genera reacții și dezbateri.
În concluzie, organizația recomandă tuturor deputaților să utilizeze activ pagini oficiale dedicate activității parlamentare, să comunice mai frecvent despre inițiativele legislative și să dezvolte dialogul cu cetățenii prin sesiuni de întrebări și răspunsuri, consultări online și alte forme de interacțiune. Totodată, Promo-LEX încurajează promovarea unei comunicări responsabile, care să evite atacurile la persoană și discursul polarizant.
