Potrivit analizei, decretul a atras atenția nu doar la Chișinău, ci și la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a cerut Ministerului de Externe al Ucrainei să discute cu autoritățile Republicii Moldova și să întreprindă acțiuni sincronizate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la dw.com.
Zelenski a declarat că Ucraina este interesată ca Moldova să rămână stabilă și puternică și așteaptă informații suplimentare de la Serviciul de Securitate al Ucrainei. Potrivit acestuia, decretul semnat de Putin arată nu doar că Rusia caută „carne de tun proaspătă” în Moldova, ci și că își extinde pretențiile teritoriale asupra regiunii transnistrene.
Decretul stabilește că locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă prin depunerea unei cereri, fără a îndeplini condițiile generale prevăzute de legislația rusă privind cetățenia. Potrivit analizei DW, nu mai este necesară nici cunoașterea limbii și istoriei ruse, singura condiție fiind domiciliul în regiunea transnistreană.
În documentul semnat de Putin se menționează că măsura este introdusă „în scopul protejării drepturilor și libertăților omului”. Vitalie Călugăreanu amintește însă că Rusia a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în peste 60 de dosare privind încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv pentru detenție ilegală, tortură, încălcarea dreptului la educație și limitarea libertății de exprimare.
Potrivit analizei, CEDO a constatat că Rusia exercită „controlul efectiv” asupra regiunii separatiste, chiar dacă Moscova nu a recunoscut-o oficial. Jurnalistul mai notează că Rusia continuă să declare în forurile internaționale că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, deși menține trupe în stânga Nistrului.
Chișinăul a reacționat calm la decretul lui Putin. Biroul politici de reintegrare a transmis că actele adoptate de un alt stat nu produc efecte juridice pe teritoriul Republicii Moldova și că respectarea suveranității și integrității teritoriale rămâne un principiu fundamental.
Vitalie Călugăreanu interpretează reacția Chișinăului drept o sugestie că decretul ar fi o reacție a Moscovei la procesul de reintegrare a regiunii transnistrene în câmpul constituțional al Republicii Moldova. În analiză se menționează că toate instrumentele economice privind regiunea sunt la Chișinău, iar închiderea segmentului transnistrean al frontierei de către Ucraina, după invazia rusă, a oprit contrabanda care alimenta regimul separatist.
Premierul Alexandru Munteanu a îndemnat locuitorii din regiunea transnistreană să fie vigilenți în fața ofertelor venite din partea Rusiei. Acesta a spus că rata de recrutare a soldaților ruși este în scădere, iar pierderile armatei ruse cresc, sugerând că decretul ar putea fi o modalitate de a atrage cât mai mulți oameni în armata rusă.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Roman Roșca a declarat că impactul decretului va fi minim, întrucât majoritatea susținătorilor „lumii ruse” din regiune dețin deja cetățenia rusă. Potrivit acestuia, interesul pentru pașaportul rusesc a scăzut, inclusiv în rândul pensionarilor și tinerilor, iar cetățenia rusă ar reprezenta în prezent „un bilet doar dus”.
Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru a calificat decretul drept „hârtie irosită pentru propagandă” și a afirmat că documentul arată mai degrabă „disperare geopolitică” decât influență reală. Acesta susține că valoarea pașaportului rusesc este scăzută, iar oamenii din stânga Nistrului nu vor să moară pentru Putin.
Analiza DW mai arată că Rusia a folosit mecanisme similare în regiunile ocupate din Georgia și Ucraina. Înainte de anexarea Crimeei și de recunoașterea autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk, Kremlinul a introdus proceduri simplificate de acordare a cetățeniei ruse, după care a invocat apărarea noilor cetățeni ruși. Un scenariu similar a fost aplicat în Georgia, în 2008, în Abhazia și Osetia de Sud.
