Pe 28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Se întâmpla la mai puțin de un an de la semnarea unui tratat bilateral între fosta URSS și Germania nazistă, cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, ale cărui clauze secrete prevedeau împărțirea sferelor de influență în Europa de Est. Uniunea Sovietică pretindea la Basarabia, deoarece în 1812 fusese anexată de fostul Imperiu Țarist, iar în 1918 s-a unit cu România, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Radiomoldova.md.
Aurelia Felea, doctor în istorie, de la Agenția Națională a Arhivelor a precizat că aceste evenimente tragice pentru poporul nostru au avut loc peste noapte.
„Efrosenia Kersnovskaia, o memorialistă de renume ne comunica că a aflat de la radio în 26 iunie despre pretențiile sovietice și la 28 iunie s-a pomenit cu soldații sovietici chiar în propria gospodărie, fără o perioadă de tranziție, fără o posibilitate reală de evacuare în condiții civilizate. Una dintre dramele acestor evenimente a fost ruperea familiilor, unii au rămas în Basarabia, alții au trebuit să plece și despărțirile acestea uneori au durat zeci de ani”, a relatat Aurelia Felea.
După retragerea administrației române din teritoriul dintre Prut și Nistru, aici a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, însă partea sudică a Basarabiei și Nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană, în schimb noii republici sovietice i-a fost alocată o fâșie îngustă de teritoriu din stânga Nistrului, cunoscută astăzi ca regiunea transnistreană. La mai puțin de un an, aici au început deportările staliniste, iar la 22 iunie 1941 Germania nazistă, dar și armata română au atacat fosta URSS. Teritoriul Republicii Moldova a revenit pentru aproape trei ani în componența României, după care a făcut parte din URSS, până la destrămarea acesteia, în 1991, atunci când a obținut independența.
