Bugetul pentru apărare va ajunge în 2024 la aproape 2 miliarde de lei, dar tot insuficient rămâne, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Europa Liberă.
Apărarea aeriană – de la idee, la un radar nou
La începutul anului, când a devenit prim-ministru în locul Nataliei Gavrilița, Dorin Recean a dat asigurări că securitatea statului va fi una dintre priorități pe perioada mandatului său.
Specialiștii în securitate spuneau atunci că aceste schimbări în sistemul de priorități sunt justificate și că guvernarea ar trebui să-și îndrepte atenția către securitate, având în vedere situația regională complicată.
Cu o infrastructură militară învechită, cu aproape 90% de armament rămas din perioada sovietică și fără un sistem de monitorizare/apărare aeriană, guvernarea spunea, la începutul anului, partenerilor externi că ar avea nevoie de mai multă tehnică militară modernă și de investiții semnificative în apărare.
Președinta Maia Sandu ceruse Occidentului ajutor în consolidarea capacităților defensive, în special, sisteme de supraveghere și apărare aeriană, pentru că apărarea cerului a devenit o necesitate stringentă, în condițiile în care fragmente de rachete rusești cădeau și pe teritoriul R. Moldova.
În toate declarațiile pe acest subiect, guvernanții țineau să precizeze că R. Moldova are un plan de dezvoltare a Armatei Naționale, și nu de înarmare. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, modernizarea armatei se face atât din bugetul de stat, cât și din ajutoare externe, partenerii străini oferind doar tehnică neletală.
Buget în creștere, dar tot insuficient
Din cauza schimbărilor geopolitice, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a crescut, urmând să ajungă în 2024 de aproape patru ori mai mare decât în 2013. Însă cheltuielile alocate pentru acest sector nu au atins încă procentul dorit de conducerea Ministerului Apărării, de 1-2% din Produsul Intern Brut, acum fiind de 0,65%.
În bugetul de stat pentru anul 2024, guvernarea a alocat 1,96 miliarde de lei pentru sectorul de apărare, cu 262 de milioane de lei mai mult față de anul 2023.
Cu toate acestea, suma alocată este cu 3 miliarde de lei mai mică decât necesarul anual al Republicii Moldova care ar făcea-o să scape de armamentul sovietic și să dezvolte Armata Națională conform standardelor internaționale.
Potrivit proiectului „Armata-2030”, adoptat în 2020, Republica Moldova ar putea dispune de o astfel de armată în 10 ani, cu condiția ca anual să fie alocate 5 miliarde de lei (aproximativ 250 de milioane de euro).
Relații mai strânse cu NATO și UE
Într-o vizită la cartierul general al NATO din Bruxelles, la începutul anului, prim-ministra de atunci, Natalia Gavrilița, îi explica secretarului general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, că R. Moldova contează pe sprijinul și pe expertiza NATO.
În iunie, la summitul de la Bruxelles al blocului militar, secretarul general, Jens Stoltenberg, a spus Europei Libere că NATO „caută cum să ajute Republica Moldova în apărarea spațiului ei aerian”.
Geoană zicea, după summit, că, dacă liderii de la Chișinău decid și doresc ca un parteneriat „deja foarte dinamic” să meargă și mai departe, NATO este dispusă să discute acest lucru.
Discuțiile au dus la faptul că, din 2025, Republica Moldova și NATO vor trece la un plan „mult mai individual” de parteneriat decât cel existent.
Pe partea de securitate, Republica Moldova dezvoltă, de asemenea, relații bune și cu Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF). Una dintre realizările din acest an din această colaborare este înființarea la Chișinău a unei misiuni civile, menită să sporească reziliența sectorului de securitate și capacitatea de gestionare a crizelor sau amenințărilor hibride.
Tot în acest an, prin EPF, Republica Moldova a primit încă 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților Forțelor Armate. Asistența oferită de UE vizează domeniile supravegherii aeriene, mobilității, logisticii, comunicațiilor și al apărării cibernetice.
Radar, transportatoare blindate, drone…
De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, ajutorul EPF pentru R. Moldova s-a majorat de la 7 milioane la 87 de milioane de euro.
Din cele 10 loturi de echipament și tehnică militară care au ajuns în Republica Moldova în 2023, cel puțin două sunt prin intermediul EPF și includ ambulanțe, roboți pentru deminare, puncte medicale mobile, drone pentru scanarea terenului, detectoare de mine, costume de geniu și generatoare mobile.
Pe parcursul anului, Armata Națională a mai primit câteva loturi importante de tehnică militară din partea Germaniei, Franței și a Statelor Unite: transportatoare blindate „Piranha”, vehicule militare, drone, mitraliere, arme cu lunetă și multe altele.
Acum, spre sfârșitul anului, Chișinăul urmează să primească un radar militar francez Ground Master 200 (GM200), cumpărat, potrivit autorităților, din sursele bugetului național de apărare, aceasta fiind cea mai importantă și costisitoare achiziție din 2023.
Armata Națională poate obține încă un radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol în anii următori, printr-o alocație a EPF de 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare a R. Moldova.
