Ultimele rezultate PISA arată că Estonia se află pe primul loc în Europa la capitolul educație, transmite Ultimelestiri.md cu referire la diez.md.
Școlile din Estonia se bucură de o autonomie destul de mare. Programul național de învățământ lasă loc școlii să își dezvolte propriul curriculum. Toate școlile pot decide cu privire la obiectivele lor și la orientarea studiilor. Directorii pot angaja și concedia profesori, pot decide asupra modului de alocare a bugetului și pot evalua necesitățile de formare a cadrelor didactice. Profesorii decid asupra manualelor școlare potrivite și a metodelor de predare pe care doresc să le folosească în cadrul lecțiilor lor.
Conform EUROSTAT, estonienii petrec, în medie, mai mult timp citind cărți decât orice altă națiune din Uniunea Europeană. De asemenea, rata de alfabetizare a populației în 2021 era de 99,9 %.
Exemplul unei școli regionale din Estonia
Am vizitat o școală regională din Estonia, aflată într-un mic sătuc – Väätsa – cu o populație de circa 800 de locuitori, situat la aproximativ 100 de kilometri de Tallinn. În școala Väätsa Põhikool învață 151 de elevi, de la clasa I până în clasa a IX-a.
Numărul de elevi care învață în cea mai mare clasă este de 23. Clasele cu cei mai puțini elevi au aproximativ 12-13 copii.
„Programa școlară nu este făcută doar de profesori, ci și de către elevi, care participă activ în acest proces. În programa școlară, elevii învață și antreprenoriatul. În unele școli există chiar un accent pe antreprenoriat. Noi avem o programă deja stabilită, dar putem să o schimbăm în funcție de nevoi, pentru a permite elevilor să dobândească mai multe abilități practice. Suntem foarte flexibili din acest punct de vedere”, menționează Kelly Saatmann, profesoara școlii din Väätsa care le predă elevilor tehnologii informaționale, limba engleză și antreprenoriat.
Schimbările care au avut loc în sistemul educațional din Estonia în ultimii 20 de ani de când țara se află în UE
„Foarte multe schimbări au avut loc în această perioadă. De exemplu, noi am implicat elevii în a decide cum trebuie să fie procesul educațional. Elevii, între timp, au devenit mai creativi și acum au mult mai multe posibilități de care pot beneficia. De asemenea, noi nu învățăm doar în clase, dar ieșim și învățăm inclusiv afară, în mediul înconjurător”, ne spune Kelly Saatmann.
Aceasta ne-a explicat mai exact cum este adaptat curriculumul la necesitățile elevilor. De exemplu, matematica, care este dificilă pentru mulți elevi, este predată diferit de la un elev la altul. Profesorul își schimbă modalitatea de predare în funcție de capacitățile fiecărui elev. Mai mult decât atât, elevii pot beneficia și de un plan individual de predare, care îi ajută să înțeleagă mult mai bine acolo unde întâmpină dificultăți. De asemenea, elevii beneficiază și de pedagog special, de pedagog social și de un psiholog care lucrează cu ei.
„Avem nevoie de mai mulți profesori. Aceasta este problema numărul 1 cu care ne confruntăm. Profesorii îmbătrânesc și nu avem specialiști tineri care să-i înlocuiască. Motivul principal pentru care tinerii nu vor să vină în sistemul educațional este salariul, care nu-i atractiv pentru ei”, ne spune Evelin Parts, o altă profesoară de la școala din Väätsa.
Kelly Saatmann a precizat că salariul unui profesor în Estonia până la taxe este de 1 803 euro.
Directoarea școlii din Väätsa, Anneli Mand, a menționat că autoritățile au lansat un program prin care tinerii sunt încurajați să predea în școli.
„La fizică și matematică avem nevoie de mai mulți profesori. În orașe, desigur, situația este mai bună în acest sens, dar în sate ne este mai dificil. Un fenomen interesant este că avem din ce în ce mai mulți elevi, singura problemă este că profesorii sunt tot mai puțini. În total, în școala noastră avem 30 de profesori și 151 de elevi. Bugetul anual pe care îl primim pentru școală nu ne ajunge prea mult. Acest buget este de aproximativ 800 000 de euro în fiecare an. Profesorii primesc salariul din bugetul statului, nu al școlii, dar oricum avem nevoie de mai mult”, precizează directoarea școlii din Väätsa, Anneli Mand.
Citește articolul întreg pe diez.md.
