Decizia privind despăgubirile a fost pronunțată pe 4 iunie 2026, după ce, în mai 2025, CEDO a constatat că au fost încălcate dreptul companiei la un proces echitabil și dreptul la respectarea proprietății, transmite Ultimelestiri.md cu referire la rupor.md.
Seksimp Group SRL a solicitat despăgubiri materiale de aproape 998 de milioane de euro. Compania a estimat la 3,43 milioane de euro valoarea bunurilor vândute la licitație și a cerut încă 994,24 milioane de euro drept profit ratat din proiectele pe care susținea că le-ar fi putut dezvolta pe acele active.
CEDO a respins însă majoritatea acestor pretenții, arătând că situația nu poate fi echivalată cu o expropriere directă realizată de stat și că despăgubirile nu trebuie să acopere integral toate consecințele pierderii bunurilor.
Instanța europeană a constatat totuși existența unui prejudiciu real. Potrivit hotărârii, bunurile companiei au fost vândute după executarea unei decizii judecătorești despre care firma nu avea cunoștință. CEDO a remarcat, de asemenea, că unul dintre imobile a fost vândut la licitație în anul 2011 la un preț considerabil mai mic decât valoarea sa de piață.
Judecătorii europeni au mai reținut că autoritățile moldovenești nu au demonstrat în ce mod reluarea procedurilor la nivel național ar putea compensa prejudiciul provocat de vânzarea activelor companiei.
În consecință, CEDO a dispus acordarea unei despăgubiri de 560.000 de euro pentru prejudiciul material suferit. Suma urmează să fie achitată în termen de trei luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Litigiul are la bază o decizie prin care compania a fost obligată să achite 1,219 milioane de lei unei alte firme private. În urma executării acestei hotărâri, bunurile Seksimp Group au fost scoase la licitație și vândute.
În hotărârea pronunțată anul trecut, CEDO a constatat că instanțele din Republica Moldova nu au oferit o motivare suficientă a deciziilor adoptate și nu au asigurat companiei posibilitatea efectivă de a-și apăra drepturile. Curtea a remarcat că instanțele de apel și de recurs nu au răspuns unor argumente importante invocate de reclamantă.
Potrivit informațiilor din dosar, completul care a examinat cauza la Curtea de Apel Chișinău a fost condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.
