În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directoarea Centrului de Informații GENDERDOC-M, Angelica Frolov, a menționat că poliția, Comisia Electorală Centrală și alte instituții nu s-au autosesizat în legătură cu instigările la ură și prejudecată, lansate de mai mulți concurenți electorali, transmite Ultimelestiri.md.
„Doar noi, activiștii, depunem plângeri, dar nu prea avem rezultate mari. Nu avem nici măcar o decizie pozitivă care să sancționeze persoanele care instigă la ură”, a declarat Angelica Frolov.
Potrivit acesteia, comunitatea se simte „neprotejată și ignorată” de stat. Ea mai afirmă că peste jumătate dintre partidele politice au folosit comunitatea LGBT ca țintă pentru atacuri intenționate, folosind frica și ura ca instrumente electorale.
Angelica Frolov solicită înăsprirea legislației, astfel încât partidele care utilizează discursul de ură împotriva oricărui grup social să poată fie sancționați, chiar și printr-o posibilă eliminare din cursa electorală.
„Când un politician, care are o autoritate anumită în fața unui grup de oameni, pronunță un discurs de ură împotriva comunității LGBT, chiar dacă aceștia nu au intenția să acționeze apoi împotriva grupului, sunt oameni care îi aud și care consideră că pentru ei asta este o undă verde de a folosi violența și de a folosi ura pentru a pedepsi niște oameni”, a mai spus Angelica Frolov.
Participanții la conferință au atras atenția asupra tehnicilor de manipulare folosite în campanie. Leo Zbanke a menționat folosirea emoțiilor negative prin mesaje scurte, repetate și accesibile, precum și răspândirea de narațiuni false și dezinformări fără reacție din partea instituțiilor publice.
„Nu am văzut nicio reacție oficială care să spună clar: aceste narațiuni sunt false”, a spus Leo Zbanke.
Lorelei Grigoriță, o altă activistă, s-a referit la starea emoțională a comunității în această perioadă. „Am simțit foarte multă frică, anxietate și neputință. Această campanie a fost una dintre cele mai stresante pentru comunitatea noastră”, a declarat ea.
