Potrivit medicului, deși majoritatea pacienților cunosc faptul că aceste medicamente pot provoca greață, vărsături sau diaree, puțini oameni sunt informați că tranzitul intestinal încetinit poate deveni o problemă serioasă și chiar unul dintre principalele motive pentru care tratamentul este abandonat. Totodată, acesta a explicat mecanismele care stau la baza acestui efect secundar, diferențele față de constipația cronică și soluțiile recomandate pentru prevenirea sau ameliorarea simptomelor, transmite Ultimelestiri.md.
Medicul amintește că tratamentele GLP-1 reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri medicale din ultimii ani în lupta împotriva obezității, o afecțiune care a devenit o veritabilă epidemie la nivel mondial. Potrivit acestuia, excesul ponderal are cauze complexe și nu poate fi explicat doar prin lipsa voinței sau prin imposibilitatea de a controla apetitul.
„Tocmai de aceea, aceste medicamente au schimbat modul în care este tratată obezitatea, ajutând pacienții să reducă aportul alimentar și să obțină o scădere ponderală semnificativă. Totuși, orice tratament eficient poate avea și reacții adverse, iar cele digestive sunt cele mai frecvente”, a spus specialistul.
Mihail Pautov atrage atenția că, spre deosebire de greață sau vărsături, constipația este un simptom despre care oamenii evită să vorbească.
„Din motive sociale și culturale, puțini pacienți discută deschis despre dificultățile întâmpinate la eliminarea scaunului, chiar dacă acestea le afectează calitatea vieții și îi determină, în unele cazuri, să întrerupă tratamentul prescris de medic. Din acest motiv este important ca pacienții să știe că această reacție adversă este cunoscută și că există metode prin care poate fi controlată fără renunțarea la terapia pentru slăbit”, menționează Pautov.
Potrivit medicului, mecanismul prin care apare constipația este, paradoxal, același care face tratamentul eficient împotriva obezității. Medicamentele GLP-1 încetinesc golirea stomacului și reduc viteza cu care alimentele traversează întregul tub digestiv.
Astfel, mâncarea rămâne mai mult timp în stomac, senzația de sațietate apare mai repede și persistă mai mult, iar pacientul ajunge să consume cantități mai mici de alimente. În același timp, tratamentul pare să reducă și senzația de sete, ceea ce face ca multe persoane să consume mai puține lichide. Greața asociată tratamentului contribuie și ea la scăderea aportului de apă.
„Toate aceste modificări au efect direct asupra tranzitului intestinal. Volumul materiilor fecale scade, iar conținutul intestinal rămâne mai mult timp în colon. Rolul colonului este de a reabsorbi apa din materiile fecale, iar atunci când acestea stagnează mai mult, organismul extrage o cantitate și mai mare de lichid. Rezultatul este un scaun mai uscat, mai tare și mai dificil de eliminat, ceea ce favorizează apariția constipației”, spune doctorul.
Totodată, medicul explică faptul că acesta este principalul mecanism prin care tratamentele GLP-1 produc reacții adverse.
Pentru ca pacienții să poată identifica mai ușor severitatea constipației, Mihail Pautov prezintă și Scala Bristol, un instrument utilizat de medici pentru clasificarea tipurilor de scaun. Scala cuprinde șapte categorii.
Tipurile 1 și 2 indică diferite grade de constipație, tipurile 3 și 4 sunt considerate normale, iar tipurile 5, 6 și 7 descriu scaune din ce în ce mai moi, până la diaree. Medicul afirmă că tipul 4, descris ca un scaun neted și moale, reprezintă obiectivul către care ar trebui să tindă orice persoană cu un tranzit intestinal sănătos.
Totuși, medicul subliniază însă că această formă de constipație nu trebuie confundată cu constipația cronică. Dacă în cazul terapiei GLP-1 principalul mecanism este încetinirea tranzitului intestinal, reducerea aportului alimentar și consumul insuficient de lichide, constipația cronică este o afecțiune care persistă mai mult de trei luni și poate avea cauze complet diferite, precum tranzitul intestinal lent, disfuncțiile planșeului pelvin sau anumite boli inflamatorii ale intestinului.
În schimb, constipația apărută în timpul tratamentului pentru slăbit se ameliorează, în multe cazuri, prin adaptarea organismului și prin schimbarea stilului de viață.
Un rol important îl are și microbiota intestinală, despre care Mihail Pautov spune că reprezintă „veriga lipsă” în înțelegerea acestui fenomen.
„Atunci când o persoană mănâncă mai puțin sub efectul tratamentului GLP-1, nu doar organismul primește mai puțină hrană, ci și bacteriile benefice din intestin. Această reducere a aportului alimentar poate favoriza apariția disbiozei, adică dezechilibrul florei intestinale, fenomen despre care ghidurile și studiile recente arată că este implicat în apariția constipației”, explică Mihail Pautov.
Totodată, medicul citează Ghidul japonez pentru constipația cronică din 2023, care menționează rolul bacteriilor intestinale în fiziopatologia bolii, dar și studii populaționale care au demonstrat că o alimentație favorabilă microbiotei reduce riscul apariției constipației.
În acest sens, Mihail Pautov explică de ce nu toate fibrele alimentare au același efect.
„Fibrele nefermentabile contribuie în principal la formarea și eliminarea materiilor fecale, însă fibrele fermentabile, precum inulina și oligofructoza, reprezintă hrană pentru bacteriile benefice din colon. În urma fermentării acestora sunt produși acizi grași cu lanț scurt, în special butiratul, care stimulează secreția locală de serotonină, cresc producția de mucus și favorizează peristaltismul intestinal, facilitând astfel evacuarea scaunului. Aceste mecanisme permit fibrelor fermentabile să acționeze în paralel cu tratamentul GLP-1, reducând riscul apariției constipației fără a diminua efectul medicamentului asupra scăderii în greutate”, spune medicul.
Totodată, Mihail Pautov prezintă mai multe cercetări științifice. Printre acestea se numără studii care au arătat că administrarea zilnică a 10-15 grame de inulină timp de cel puțin patru săptămâni poate crește frecvența scaunelor, reduce dificultatea defecației și favoriza dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin.
De asemenea, recomandările Organizației Mondiale de Gastroenterologie și ale British Dietetic Association susțin utilizarea inulinei și oligofructozei pentru menținerea unui tranzit intestinal normal, cu introducerea treptată a dozelor pentru reducerea riscului de flatulență.
Înainte de administrarea oricărui supliment, medicul insistă însă asupra importanței măsurilor de bază.
„Deoarece tratamentul reduce senzația de sete, pacienții sunt sfătuiți să își stabilească un program regulat pentru consumul apei, chiar dacă nu simt nevoia să bea. O altă recomandare este creșterea aportului zilnic de fibre la aproximativ 25-35 de grame, prin consum de leguminoase precum fasole, linte și năut, alimente care furnizează atât fibre, cât și proteine. Totodată, mișcarea zilnică, chiar și o simplă plimbare după masă, poate stimula mecanic tranzitul intestinal, iar respectarea unui program regulat de somn completează măsurile de prevenție”, a conchis medicul.
