Potrivit directoareai INJ, Ramona Strugariu, integritatea candidaților nu este verificată printr-un singur instrument, ci prin mai multe filtre instituționale și educaționale, aplicate în diferite etape ale procesului de formare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
„Ei au aceste verificări de integritate chiar înainte. Sunt verificări pe care le face Agenția Națională de Integritate, le face SIS, le face CNA. După aceea, în timpul în care sunt la Institutul Național al Justiției, învață despre etică și deontologie profesională și despre ceea ce înseamnă integritate în profesie”, a declarat Ramona Strugariu.
Aceasta a precizat că INJ a acordat o atenție sporită instruirii privind etica și integritatea profesională, atât în cadrul programelor de formare inițială, cât și al celor de formare continuă.
În același timp, în cadrul Institutului este implementat, în premieră, un proiect-pilot de evaluare psihologică și de integritate. Acesta presupune aplicarea unor baterii complexe de teste care verifică atât capacitățile cognitive ale candidaților, cât și gradul lor de onestitate.
Potrivit directoarei INJ, testul de integritate reprezintă un criteriu eliminatoriu în procesul de evaluare.
„Componenta de integritate presupune maximă onestitate din partea celor care trec testele. Este unul dintre criteriile critice care poate indica dacă respectivul candidat este admis sau respins. Ei pot obține rezultate bune la toate celelalte teste, însă dacă pică testul de integritate și mint, acest lucru poate fi detectat de sistem”, a explicat Ramona Strugariu.
Totuși, aceasta a subliniat că nu există un mecanism care să garanteze în totalitate integritatea unei persoane, motiv pentru care sistemul se bazează pe mai multe filtre și verificări succesive.
„Nu există niciun mecanism de pe lumea asta care să îți garanteze integritatea 100%. Dar există filtre, iar cu cât acestea sunt mai bine așezate, cu atât ai mai multe garanții”, a afirmat directoarea INJ.
Întrebată dacă integritatea poate fi învățată, Ramona Strugariu a spus că aceasta ține în mare măsură de caracterul fiecărei persoane, însă trebuie susținută prin formare profesională și evaluări constante.
Totodată, ea consideră că verificarea integrității nu trebuie să aibă loc doar la admiterea în profesie, ci pe tot parcursul carierei unui magistrat.
„Trebuie să existe aceste verificări periodice și, atunci când apar suspiciuni, sistemul trebuie să aibă mecanisme prin care să intervină rapid. Pentru că un om care a luat o dată șpagă va continua să ia șpagă”, a punctat Ramona Strugariu.
Directoarea INJ a vorbit și despre procesul de admitere în instituție, pe care îl califică drept unul riguros. Pentru a deveni audient, candidații trebuie să obțină minimum nota 8 din 10, iar programul de studii durează un an și jumătate, dintre care un an este dedicat cursurilor și simulărilor, iar șase luni stagiului practic.
Potrivit acesteia, transparența examenelor a fost consolidată prin modificarea componenței comisiilor de evaluare, în vederea reducerii suspiciunilor de părtinire. După absolvirea INJ, candidații sunt înscriși în registre și așteaptă organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor.
Conform raportului anual de activitate al Institutului Național al Justiției, pentru promoțiile din perioada 2007–2025, aproximativ 80,7% dintre absolvenți au fost angajați în funcții de procuror, iar între 52% și 54% au fost numiți în funcții de judecător.
