Potrivit BNS, în cadrul recensământului au fost recenzate 1.601.200 de locuințe convenționale și alte unități de locuit. Dintre acestea, 995.300, adică 62,2%, erau ocupate, inclusiv 1.950 spații colective de locuit. În aceste spații locuiau în total 2.409.200 persoane cu reședință obișnuită, transmite Ultimelestiri.md.
Datele arată că proprietatea privată domină aproape în totalitate piața locativă din Republica Moldova. Din totalul locuințelor ocupate, 992.700 (99,7%) sunt în proprietate privată. Proprietatea publică reprezintă doar 1.900 locuințe (0,2%), iar alte forme de proprietate însumează 700 de locuințe (0,1%).
În ceea ce privește structura gospodăriilor, aproape o treime dintre locuințele ocupate — 325.1.000 (32,7%) sunt locuite de o singură persoană. Alte 302.200 locuințe (30,4%) sunt ocupate de câte două persoane. Locuințele cu trei persoane reprezintă 15,4%, cele cu patru persoane 12,9%, iar gospodăriile cu șase sau mai multe persoane constituie 3,2%.
Cele mai frecvente suprafețe locative sunt cele de 60–79 metri pătrați, care reprezintă 21,7% din totalul locuințelor ocupate, urmate de cele cu 80–99 metri pătrați, cu o pondere de 18,5%. Totodată, 63,1% dintre locuințe au o suprafață mai mică de 80 de metri pătrați, iar în mediul urban această pondere ajunge la 78,4%. Doar 2,5% dintre locuințe depășesc 150 de metri pătrați.
După tipul clădirii, 624.300 locuințe ocupate (62,7%) sunt amplasate în case individuale, 340.900 (34,3%) în blocuri de apartamente, iar 29.800 (3%) în case înșiruite. Ponderea mare a caselor individuale influențează direct modul de încălzire și accesul la utilități.
Recensământul arată că cele mai multe locuințe din țară au fost construite în perioada 1971–1980 (20,9%), urmate de cele ridicate între 1981–1990 (20,6%) și 1961–1970 (16,7%). În blocurile de apartamente predomină locuințele construite în anii 1981–1990.
La capitolul utilități, 93,9% dintre locuințele ocupate dispun de bucătărie sau spațiu de gătit în interior. În același timp, 79,4% au acces la apă rece, iar 68,6% beneficiază de apă caldă în interiorul locuinței. Tot 68,6% dintre locuințe au baie sau duș, iar 63,5% dispun de WC cu evacuare prin apă în interior. Cu toate acestea, 35,8% dintre locuințe încă nu au toaletă cu apă.
În ceea ce privește sistemele de canalizare, doar 41,7% dintre locuințe sunt conectate la rețeaua publică, în timp ce 33,9% folosesc sisteme proprii. Alte 23% nu dispun deloc de sistem de canalizare.
Datele relevă și faptul că încălzirea locuințelor în Republica Moldova se bazează în mare parte pe combustibili solizi. Lemnele, cărbunele și deșeurile agricole sunt utilizate în 531,3 mii locuințe, ceea ce le face principala sursă de energie pentru încălzire. Gazul natural este folosit în 248 de mii de locuințe, iar energia electrică în doar 9,2 mii.
Pentru gătit, însă, gazul natural rămâne principala sursă de energie, utilizată în 60,8% dintre locuințe, urmat de gazul lichefiat la butelie (28,8%). Împreună, aceste două surse acoperă aproape 90% din necesarul energetic pentru prepararea hranei.
Dotarea cu tehnologii moderne rămâne redusă. Doar 12,6% dintre locuințe sunt echipate cu aer condiționat, iar utilizarea instalațiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile este de doar 0,9%, ceea ce indică un nivel încă scăzut de tranziție energetică în sectorul rezidențial.
Potrivit BNS, datele recensământului confirmă că locuințele convenționale rămân principala formă de locuire în Republica Moldova și oferă o imagine detaliată asupra condițiilor de trai, gradului de confort și accesului populației la infrastructura de bază.
