Subiectul a fost analizat de psihoterapeutul român Victor Toriani, după ce o discuție inițiată pe Reddit a adunat sute de reacții. Un utilizator trecut de 40 de ani a povestit că, după încheierea unei relații de lungă durată, a constatat că întâlnirile și așteptările oamenilor s-au schimbat radical, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Acesta a remarcat că femeile mai tinere i se par mai rezervate emoțional, în timp ce persoanele apropiate de vârsta lui discută încă de la primele întâlniri despre copii, familie și planuri de viitor.
Mai mulți participanți la dezbatere au considerat însă că astfel de discuții sunt firești după 40 de ani. Abordarea rapidă a subiectelor importante îi poate ajuta pe oameni să stabilească dacă au obiective comune și să evite o relație fără perspective.
Psihoterapeutul Victor Toriani susține că dificultățile au atât cauze obiective, cât și psihologice. O parte dintre persoanele de aceeași vârstă sunt deja căsătorite sau implicate în relații stabile, iar cele disponibile pot avea copii, divorțuri în trecut ori numeroase responsabilități profesionale.
În același timp, experiențele neplăcute pot crește sensibilitatea la respingere și pot reduce disponibilitatea de a avea din nou încredere. Potrivit specialistului, mulți oameni nu evită relațiile deoarece nu și-ar mai dori apropiere, ci pentru că încearcă să se protejeze de o nouă suferință.
De ce întâlnirile seamănă cu un interviu
Aplicațiile de dating oferă acces la un număr mare de persoane, dar acest lucru nu ușurează întotdeauna alegerea. Victor Toriani invocă teoria „paradoxului alegerii”, formulată de Barry Schwartz, potrivit căreia existența prea multor opțiuni poate reduce satisfacția și poate îngreuna asumarea unei decizii.
Posibilitatea de a găsi permanent o altă persoană îi poate determina pe utilizatori să investească mai puțin într-o relație și să continue căutarea unei variante aparent mai bune.
Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii devin și mai selectivi. Psihoterapeutul menționează teoria selectivității socioemoționale, dezvoltată de Laura Carstensen, potrivit căreia adulții își concentrează treptat energia asupra relațiilor pe care le consideră relevante pe termen lung.
Dacă la 25 de ani primează explorarea, după 40 de ani devin mai importante compatibilitatea valorilor, maturitatea emoțională, atitudinea față de copii, obiectivele de viață și echilibrul dintre carieră și viața personală.
Din acest motiv, primele întâlniri pot semăna uneori cu un proces de evaluare. Specialistul consideră că această abordare nu indică neapărat răceală sau lipsă de romantism, ci o înțelegere mai clară a lucrurilor pe care fiecare persoană le dorește sau nu le mai acceptă într-o relație.
Greșelile care pot bloca o relație
Victor Toriani identifică trei tipare care pot împiedica formarea unui cuplu după experiențe dificile.
Primul este hipervigilența. Persoana caută de la început semne că relația va eșua și poate interpreta orice diferență drept o incompatibilitate majoră.
Al doilea tipar este perfecționismul relațional. Lista condițiilor devine atât de lungă, încât aproape nimeni nu mai corespunde profilului dorit.
A treia problemă este graba. Teama că timpul trece îi poate determina pe unii oameni să definească relația și să solicite angajamente înainte ca încrederea să se construiască în mod natural.
Specialistul atrage atenția că aproape fiecare adult are experiențe dureroase sau un anumit „bagaj emoțional”. Diferența importantă este dacă aceste experiențe au fost înțelese și procesate sau dacă ele continuă să influențeze fiecare decizie din noua relație.
Maturitatea emoțională nu presupune absența rănilor din trecut, ci capacitatea de a nu transfera asupra noului partener consecințele relațiilor anterioare.
Încrederea poate fi reconstruită
Un divorț sau o relație toxică pot reduce încrederea interpersonală și pot intensifica teama de un nou eșec. Psihoterapeutul face trimitere la cercetările lui Paul Amato privind efectele separării și la lucrările lui Sue Johnson despre siguranța emoțională.
Totuși, tiparele de atașament nu sunt definitive. Potrivit specialistului, o relație sănătoasă sau un proces de psihoterapie pot contribui la reconstruirea încrederii și la schimbarea modului în care o persoană se raportează la apropierea emoțională.
Când standardele devin bariere
Existența unor criterii nu reprezintă o problemă în sine. Important este dacă acestea ajută la identificarea unei persoane compatibile sau sunt folosite pentru evitarea vulnerabilității.
Standardele sănătoase vizează caracterul, valorile, responsabilitatea și maturitatea emoțională. Acestea devin bariere atunci când perfecțiunea este transformată într-o cerință minimă sau când sunt eliminate persoane compatibile din motive care nu influențează calitatea unei relații pe termen lung.
Psihoterapeutul amintește cercetările lui John Gottman, potrivit cărora respectul reciproc, comunicarea eficientă și capacitatea partenerilor de a repara relația după conflicte sunt mai importante pentru satisfacția în cuplu decât atingerea unui ideal de perfecțiune.
Concluziile studiului Harvard privind dezvoltarea adulților indică, la rândul lor, că sănătatea și satisfacția vieții sunt influențate considerabil de calitatea relațiilor apropiate, nu de vârsta la care acestea încep.
După 40 de ani, oamenii pot avea mai multă claritate asupra propriilor valori, nevoi și limite. Dacă această maturitate este însoțită de flexibilitate și disponibilitate emoțională, ea poate deveni un avantaj în alegerea unui partener.
În opinia psihoterapeutului, șansele de a construi o relație nu ar trebui evaluate în funcție de vârstă, ci de capacitatea persoanei de a începe o legătură nouă fără a permite experiențelor trecute să controleze fiecare pas din prezent.
