Un studiu recent sugerează că omul modern ia zilnic până la 35.000 de decizii, mult mai multe decât omul preistoric. În trecut, deciziile erau simple și vitale: vânătoarea sau culegerea hranei. Astăzi, însă, multitudinea de opțiuni duce la o oboseală cognitivă, cauzată de acumularea de glutamat în creier, un neurotransmițător-cheie pentru corpul uman. Acumularea excesivă de glutamat însă poate deveni toxică, determinându-ne să evităm deciziile complexe și să preferăm soluții imediate și facile, transmite Ultimelestiri.md.
„Acum mulți ani, omul preistoric arăta diferit. Avea mai mult păr pe corp, era poate puțin mai scund și trăia probabil mai puțin. Cu toate acestea, creierul său era identic cu cel al omului modern. Avea aproape aceeași performanță și structură, cu mici și subtile diferențe. În esență, era același creier pe care îl ai tu astăzi, același creier pe care îl am și eu. Dacă ne întoarcem în timp, putem observa sau imagina cum era viața omului de atunci. El se trezea adesea cu anxietatea de a nu fi devorat de prădători. Era vigilent, dar prima lui decizie dimineața era crucială. Ce urma să facă în acea zi? Nu se spăla pe dinți, nu se îmbrăca și nici nu avea un loc de muncă la care trebuia să ajungă. Pur și simplu se trezea în mijlocul naturii și trebuia să ia o decizie. O să vâneze sau o să culeagă fructe și ciuperci? După ce lua decizia, mergea la cules. Odată ajuns, descoperea poate fructe necunoscute sau ciuperci pe care nu le mai văzuse. Se întreba dacă erau otrăvitoare sau nu. Uneori decidea să mănânce câteva pentru a vedea cum reacționează corpul său. Dacă totul mergea bine, culegea mai multe și se întorcea la tribul său. Apoi reflecta dacă să le păstreze pentru el sau să le împartă cu ceilalți. De asemenea, trebuia să aleagă dacă să bea apă dintr-un râu sau dintr-o băltoacă rămasă după ploaie. Își amintea că ultima dată când a băut din băltoacă s-a simțit rău, a vomitat, așa că prefera râul. Așa îi trecea ziua. Seara o petrecea la un foc de tabără cu prietenii săi, în apropierea corturilor. După aceea adormea, având doar câteva decizii de luat pe parcursul unei zile. Alegerile erau destul de limitate: unde să meargă, ce lemne să adune și ce să mănânce. Aceasta era viața omului preistoric.
Dacă derulăm timpul și ajungem la începutul secolului trecut, omul modern avea alte decizii de luat. Se trezea dimineața și se gândea: ce să fac, să-mi fierb o cafea sau să-mi fac un ceai? Ce să mănânc astăzi? Același lucru ca de obicei? Apoi trebuia să se îmbrace și să meargă la fabrică, unde făcea lucruri repetitive. Nu avea multe decizii de luat. Seara se întreba dacă să meargă acasă să mănânce sau să iasă cu prietenii la un pub pentru o bere. Deciziile erau mai multe decât înainte, dar totuși nu atât de numeroase precum sunt astăzi.
Imaginează-ți cum este viața acum. Din momentul în care te trezești, începi să te gândești la o mulțime de lucruri în același timp: ce să faci, să mănânci micul dejun sau să sari peste el? Ce fel de mic dejun să alegi? Să-ți faci cafea sau ceai? Mergi astăzi la sală sau nu? Dacă nu, ce altceva ai de făcut? Trebuie să duci copiii la școală, să notezi în calendar evenimentele din săptămâna viitoare, să plătești facturile ca să nu ți se taie curentul. Deschizi telefonul și vezi zeci de e-mailuri, te întrebi la care merită să răspunzi imediat. Îți amintești că nu ai răspuns la unele mesaje de zile întregi și îți faci griji că s-ar putea ca cineva să fie supărat. După aceea, te gândești la drumul spre muncă, unde vei parca mașina și ce sarcini ai de îndeplinit acolo. După muncă trebuie să faci cumpărături și vezi reclame care te fac să te întrebi dacă merită să cumperi ceva sau nu”, explică doctorul.
Potrivit unui studiu, omul din prezent trebuie să ia 35.000 de decizii în fiecare zi, iar fiecare alegere, oricât de mică, adaugă la suma acestor decizii zilnice. Mai exact, oamenii de știință au vrut să vadă ce ne face cu adevărat obosiți și au luat două grupuri de oameni. Astfel, prima grupă a primit sarcini foarte ușor de realizat, iar cea de-a doua grupă de oameni a avut de îndeplinit task-uri cognitive foarte grele. Cercetătorii le-au analizat creierul cu ajutorul unui RMN și au observat moleculele de glutamat – un neurotransmițător de bază principal excitator din creierul uman.
Glutamatul este un precursor al glutaminei, care este un aminoacid neesențial, deoarece corpul știe să-și producă propria glutamină, dar o obținem și din alimente precum carne, lactate, ouă și legume, cum ar fi roșiile, ciupercile și mazărea. Această glutamină se transformă în creier în glutamat, care este principalul neurotransmițător. Când ai un gând și trebuie să iei o decizie, aceasta este transmisă printr-o rețea de neuroni, care comunică între ei prin intermediul neurotransmițătorilor.
Când un neuron vrea să facă o sinapsă și să transmită o informație la un alt neuron, glutamatul este eliberat și se fixează de celălalt neuron, facilitând astfel comunicarea dintre ei. Cu fiecare decizie pe care o iei, se va secreta mai mult glutamat, acesta acumulându-se treptat în creier, în special în cortexul prefrontal, partea cea mai recentă a creierului, responsabilă pentru gândire și luarea deciziilor. Studiile au arătat că persoanele implicate în activități cognitive solicitante, care iau multe decizii și gândesc intens, ajung să acumuleze cantități mari de glutamat, care, la un moment dat, poate deveni toxic.
„Creierul percepe că această acumulare devine toxică și începe să decupleze cortexul prefrontal, preferând activități care implică decizii rapide, ușor de luat și cu o gratificare imediată. De exemplu, în loc să decizi că merită să mergi la sală și să depui efort pentru beneficii care se vor vedea în timp, alegi să mănânci ceva rapid și să te relaxezi, deoarece acest lucru îți aduce o gratificare imediată fără prea mult efort. Acesta este doar un exemplu. În esență, ceea ce s-a demonstrat în acest studiu este că, pe măsură ce suntem mai solicitați mintal, chiar dacă stăm toată ziua la masă și luăm mii de decizii, acele decizii vor acumula glutamat care, atunci când depășește o anumită limită, devine toxic. Atunci creierul decuplează cortexul prefrontal pentru a evita luarea altor decizii. Aceasta este cea mai apropiată explicație științifică a stării de oboseală – acel sentiment de epuizare când spui că nu mai ai chef de nimic, că nu mai vrei să lucrezi. O parte din tine ar putea să spună că ești leneș sau plictisit, dar în realitate ai o acumulare excesivă de glutamat în creier, care este percepută ca toxică, și creierul reacționează prin decuplare”, mai explică Mihail Pautov.
Medicul spune că cel mai eficient mod de a curăța acea oboseală este să dormim un număr suficient de ore, somn pe care de multe ori nu îl avem din cauza stresului și a acumulării de glutamat.
„Din cauza stresului psihologic, ne este greu să dormim eficient și astfel dimineața ne trezim deja cu o acumulare de glutamat în creier, făcând deciziile și mai greu de luat. Dar ce poți face în această privință? Odată ce ai înțeles că toate deciziile pe care le iei – fie că e vorba de a alege între a mânca un măr sau un alt fel de mâncare, fie că decizi ce să comanzi sau să mergi la un restaurant – toate aceste decizii ne obosesc. Ceea ce putem face este să încercăm să reducem numărul acestor decizii care, în realitate, ne epuizează. Fiecare decizie, faptul că ne gândim ce să alegem între două opțiuni și facem o alegere, este un proces cognitiv care generează glutamat, iar acest glutamat se acumulează ulterior în creier”, spune medicul.
Totodată, Mihail Pautov a venit cu mai multe recomandări pentru a scăpa de această stare de oboseală:
- Îmbracă-te într-o singură culoare. Prin așa mod scapi de stresul de a gândi cu ce să te îmbraci, respectiv – mai puține decizii de luat;
- Fă-ți cumpărăturile o dată pe săptămână și îți faci un meniu fix;
- Te duci la cumpărături de haine de două ori pe an. Astfel, îți stabilești zilele și știi că te duci pentru o zi în mall, îți cumperi haine. Nu mai intri în magazin din când în când și te gândești dacă să-ți cumperi acel tricou sau nu, dacă e prea scump, dacă o să fie la reducere;
- Fă plățile automat. Aplicațiile de banking au această posibilitate în care tu, de exemplu, ai un furnizor, da, ai un furnizor de Internet, poți să bifezi ca factura să fie plătită automat, deci nu trebuie să mai iei decizia să deschizi mailul, să dai click și să plătești, decizia est deja luată;
- Planifică zilele, orele. Ele sunt foarte clare. Alea sunt orele de trezire, alea sunt orele de culcare. Respectă-ți programul.
„Pe lângă asta, există și alte sfaturi la fel de valabile. De exemplu, fă pauze regulate. Dacă ai de lucrat la sarcini cognitive solicitante, ia pauze, plimbă-te între activități. Aceste pauze ajută la reducerea acumulării de glutamat, care poate deveni toxic dacă e prea mult. Alternează sarcinile. După ce ai lucrat la ceva dificil, treci la o activitate mai ușoară. Combină-le. Nu face toate lucrurile grele deodată. Somnul și odihna, așa cum am menționat, sunt foarte importante pentru a curăța acel glutamat. Încearcă să te relaxezi, să practici meditația sau respirația profundă. Gătitul, de exemplu, poate fi o formă de meditație în sine”, mai spune Mihail Pautov.
