Într-o analiză WatchDog.MD se menționează că mesajele promovate au variat de la insinuări privind „crearea panicii” până la teorii conspiraționiste despre „justificarea militarizării” sau „atragerea țării în război”, transmite Ultimelestiri.md.
Spre deosebire de cazurile din 2024, când episoade similare au generat o reacție moderată în mediul online, de această dată canalele prorue de Telegram au dominat agenda. În doar câteva zile, acestea au publicat peste 500 de postări, redistribuite de aproximativ 7.000 de ori și vizualizate de aproape 770.000 de utilizatori. Conținutul – în mare parte sarcastic, identic și coordonat – a încercat să inducă ideea că drona nu ar fi reală.
Au circulat meme-uri, glume și inclusiv deepfake-uri, unele prezentând-o pe Maia Sandu „aranjând” drona pe acoperiș. Pe TikTok, un singur canal a publicat 10 videoclipuri care au acumulat peste 1,1 milioane de vizualizări. Printre falsurile intens distribuite s-a regăsit și afirmația că drona ar fi fost un model Shahed-136 de 200 kg, deși în realitate era o dronă Gerbera cu mai puțin de 10 kg.
Campania a urmărit discreditarea autorităților, slăbirea încrederii în informațiile oficiale și diminuarea percepției de risc în rândul populației.
Un rol major l-au avut politicienii proruși de la Chișinău, care au amplificat narațiunile promovate pe Telegram și le-au împins către un public mai larg.
Inclusiv ambasadorul rus Oleg Ozerov a adoptat un ton ironic, repetând public tezele propagandistice – o schimbare față de abordarea mai rezervată din 2024.
Autoritățile au reacționat, oferind relativ rapid detalii tehnice, însă comunicarea oficială a rămas insuficientă în raport cu amploarea campaniei de manipulare.
Experții subliniază trei necesități majore:
- Reacție rapidă: fiecare minut fără comunicare oficială permite propagandei să domine spațiul public.
- Un narativ coerent: nu doar fapte tehnice, ci și explicații despre context, riscuri și posibile intenții ale Rusiei.
- Mobilizare coordonată: implicarea mai multor instituții și actori proeuropeni, nu doar a Ministerului de Externe, pentru a contracara dezinformarea cu mesaje clare și adaptate diverselor audiențe.
