„Dificultățile ar fi, gestionarea unui comportament, dar încercăm să găsim soluții pentru a gestiona aceste comportamente, de aceia și ne ducem la ore când copilul este pregătit. Fiind copii severi necesită și cadrul de sprijin alături, noi nu putem să ne permitem să îi lăsăm singuri la ore și desigur că necesită mai multă atenție”, a menționat Marina Costandoi, cadru didactic de sprijin la Unitatea de educație incluzivă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
În cadrul Unității de educație incluzivă, 25 de copii cu dizabilități severe sunt sprijiniți zilnic de cinci specialiști – doi logopezi, doi kineto terapeuți și un psiholog.
„Noi facem clase mici, activități în grupuri mai mici să îi pregătim, să îi învățăm ca ei să ridice mâna, să asculte ceilalți colegi, ca astfel noi îi pregătim să meargă în clasele mari, că în școala clasele sunt foarte mari, 30 și ceva de copii. Cea mai mare dificultate este numărul foarte mare de copii și doar un specialist, sunt 25 de copii și acești copii au nevoie minim de 2-3 ori pe săptămână activități”, a relatat Elena Ignat, logoped în cadrul Unității de educație incluzivă.
Potrivit specialiștilor, 16 copii cu grad de dificultate de învățare nu pot urma curriculumul general. Acesta este adaptat la nevoilor lor.
„Le structurăm planuri individuale pentru fiecare cu activități caracteristice personalității fiecare, pentru că în urma consilierii individuale, noi îi testăm diferite părți ale personalității, cogniția, memoria. Astfel înțelegem ce le place, ce nu le place și știm cum să îi abordăm”, a povestit Felicia Trofim, psiholog la Centrul de resurse.
„De două ori pe săptămână ne ducem la fiecare elev și asistăm împreună, cadrul didactic de sprijin la obiectele principale, matematica și limba română. După ore, copii vin la Centru de resurse, facem împreună temele pentru acasă, ne pregătim, facem proiecte. Curriculumul este modificat și este modificat pe baza cerințelor copilului, adică cât poate copilul”, a spus Inga Bogus, coordonator Centru de resurse, cadru didactic de sprijin.
Părinții spun că aici, în cadrul Unității de educație incluzivă, copiii găsesc un mediu sigur și un program adaptat nevoilor lor.
„Ei aici interacționează social mult, ceea ce este foarte important, mai ales pentru copii cu autism. Ei aici găsesc un mediu prietenos și un program educațional adaptat necesităților fiecăruia în parte”, a recunoscut Vera Albu, mama unul elev din clasa a IX-a.
„Serviciul pe care îl prestează aici în unitate, este de calitate foarte înaltă, și suntem foarte mulțumiți că avem oportunitatea să frecventăm această unitate. În clasă, da, este bine să meargă periodic și în clasă, dar aici productivitatea o văd mult mai bine pentru copilul meu”, a subiniat Dorina Bacaru, mama unui alt elev din clasa a IX-a.
„Copilul se adaptează mai bine în Unitatea Incluzivă, el frecventează lecțiile de bază, limba română, matematica, educația fizică, acelea care le face față. Dar unitatea de educație incluzivă este foarte bună din motivul că merg la lecții, copii sunt incluși după posibilitățile lor, dar și pot beneficia de servicii ca psiholog, logoped, kinetoterapie și un beneficiu foarte mare, că aceste servicii sunt gratuite”, a relatat Irina Carp, mama unui elev din clasa a VIII-a.
Directorul Liceului „Petru Ștefănucă” din Ialoveni spune că pentru a obține rezultate bune, specialistul trebuie să lucreze cu elevul în formula „unu la unu”.
„Un pedagog cu cinci copii cu dizabilități severe nu reușește să facă față. Este de altfel problema nu doar a Unității de Educație Incluzivă, dar și a Centrului de Resurse, pentru că acolo, dacă copilul nu este cu dizabilitate severă, atunci sunt zece copii la un cadru didactic. Deci, este mult prea mult pentru a avea o atenție sporită în dezvoltarea unei educații de calitate”, a afirmat, directoarea Liceului „Petru Ștefănucă” din Ialoveni, Vera Balan.
Potrivit Ministerului Educației, în instituțiile de învățământ general activează aproximativ 1400 de cadre didactice de sprijin. Sunt prea puțini specialiști, spun reprezentanții Guvernului.
„Încercăm ca orarul unui cadru didactic de sprijin să cuprindă mai mulți copii pe care îi are în asistență, astfel ca să prioritizeze acei copii care au nevoie stringent de suport. Și aici ne referim la asistență individuală în centru de resurse, dar și asistență la ore. Astfel fiecare cadru didactic de sprijin are un orar individual elaborat pentru fiecare copil cu cerințe educaționale speciale”, a menționat Inga Grosu, consultant principal în cadrul Direcției management în învățământul general.
O soluție ar fi cursurile de formare, spune Inga Grosu.
„Un pedagog care predă limba română ușor poate să beneficieze de formări continue, pentru a suplini această funcție de cadru didactic de sprijin, spre exemplu”, a mai adăugat Inga Grosu.
Potrivit Ministerului Educației, după modelul de la Ialoveni, trei instituții de învățământ din Republica Moldova sunt în proces de modernizare și dotare pentru a facilita integrarea copiilor cu dizabilități severe, devenind unități de educație incluzivă. În instituțiile de învățământ general sunt 14.733 de copii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități.
