Potrivit CSJ, legislația prevede că simpla existență a unor dubii serioase privind integritatea unui candidat este suficientă pentru ca acesta să nu promoveze evaluarea. Instanța a subliniat că inclusiv discrepanțele mici dintre venituri și cheltuieli, calculate pentru o perioadă de 15 ani, pot constitui un temei de nepromovare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la unimedia.info.
În cazul lui Ion Tețcu, Comisia a identificat pentru anul 2021 un sold negativ de 141.420 de lei în raportul dintre veniturile și cheltuielile familiei, evaluare confirmată de CSJ pe baza documentelor bancare și a declarațiilor de avere. Decizia vine după ce alte zece contestații similare ale unor candidați vizați de Legea 26/2022 au fost respinse de instanță.
Rezultatele evaluării în baza Legii 26/2022
Comisia de evaluare a analizat până în prezent 32 de candidați la funcții din cadrul organelor de autoadministrare ale procurorilor. Dintre aceștia, 15 au promovat, iar 17 au fost respinși.
În deciziile de nepromovare, Comisia a consemnat:
- în 9 cazuri — dubii privind integritatea etică și financiară;
- în 3 cazuri — probleme de integritate etică;
- într-un caz — dubii legate exclusiv de integritatea financiară;
- 3 candidați s-au retras, iar un candidat nu a depus declarațiile obligatorii.
Criteriile analizate de Comisie
Conform legii, un candidat este considerat integru etic dacă nu a comis acțiuni reprobabile, nu există suspiciuni rezonabile de corupție și nu a încălcat regimul declarării averii și intereselor personale.
Pentru integritatea financiară, se verifică dacă bunurile dobândite în ultimii 15 ani corespund veniturilor declarate și dacă averea a fost raportată corect.
Comisia a raportat o serie de situații care au ridicat dubii în rândul candidaților respinși, cum ar fi:
- implicarea în cauze ce au dus la condamnări la CtEDO;
- achiziții de imobile la prețuri preferențiale și nedeclararea veniturilor aferente;
- desfășurarea de activități comerciale în perioada exercitării funcției;
- utilizarea unor împrumuturi sau fonduri nejustificate;
- declararea incompletă sau omisiunea bunurilor, veniturilor și depozitelor bancare;
- neconcordanțe majore între veniturile raportate și achizițiile efectuate.
CSJ a reținut că aceste situații indică lipsa respectării obligațiilor de transparență și comportament ireproșabil.
Constatări suplimentare privind integritatea financiară
În mai multe cazuri au fost identificate dezechilibre semnificative între venituri și cheltuieli, depuneri nejustificate în conturi, finanțări netransparente pentru construcția locuințelor sau achiziția de autovehicule, precum și economii nedeclarate.
Instanța a stabilit că explicațiile unor candidați nu au fost convingătoare, iar lipsa de claritate asupra provenienței fondurilor afectează criteriul de integritate.
Comisia: procesul de selecție rămâne funcțional
În comunicatul remis de CSJ se menționează că deciziile contestate nu au afectat procedura de constituire a organelor de autoadministrare ale procurorilor, procesul continuând conform legislației. Comisia subliniază că, în unele cazuri, omisiunile de declarare au persistat chiar și după inițierea evaluării.
