Autoarea excepției susține că sintagma „subminarea securității Republicii Moldova” din Legea privind contracararea activității extremiste este lipsită de claritate și previzibilitate, întrucât nu definește suficient de exact faptele care intră sub incidența acesteia. În opinia sa, nu este clar dacă este necesar un pericol real și iminent sau sunt suficiente riscurile ipotetice, ceea ce ar face norma excesiv de vagă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
De asemenea, aceasta contestă formularea „fapte ce denotă activitate extremistă”, apreciind că termenul „denotă” este unul subiectiv, care lasă loc interpretărilor, iar expresia „împotriva Republicii Moldova” nu diferențiază între opoziția legitimă și acțiunile cu caracter violent, ceea ce ar afecta previzibilitatea legii.
Curtea a reținut că scopul urmărit de legiuitor prin normele contestate este protejarea securității naționale și a ordinii constituționale democratice. Acestea stabilesc liniile generale pentru definirea activității extremiste și adaptează cadrul juridic național la evoluțiile unui fenomen complex și în continuă schimbare. În acest mod, ele permit identificarea acestor curente și asigură capacitatea societății de a reacționa la influența lor.
Curtea a constatat că, prin Legea privind contracararea activității extremiste, Parlamentul a reglementat, printre altele, un mecanism de constatare a caracterului extremist al organizațiilor, inclusiv al celor străine. În acest cadru, legea detaliază comportamentele care intră sub incidența activității extremiste, cum ar fi: acțiuni ale organizațiilor orientate spre schimbarea violentă a ordinii constituționale, subminarea securității Republicii Moldova, uzurparea puterii de stat sau desfășurarea de activități teroriste. Totodată, legea stabilește și procedura de constatare a caracterului extremist al organizațiilor.
Prin urmare, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea.
La inițierea procesului de judecată SIS nu a oferit detalii, însă „Eurasia” este vizată într-un raport al instituției despre imixtiunea externă în procesele electorale din 2024. Documentul indică faptul că influența străină asupra Republicii Moldova s-a exercitat prin „platforme, agenți de influență și instrumente tipice unei imixtiuni hibride”, printre care entitatea „Eurasia”, Blocul „Victorie” și grupul criminal organizat „Șor”, susținut de persoane aflate sub sancțiuni internaționale și în căutare.
