Deficitul este acoperit prin cumulări de funcții, iar multe cadre au o normă și jumătate, ceea ce duce la oboseală și scade calitatea procesului educațional, susține experta. Potrivit acesteia, unii profesori sunt nevoiți să predea și alte discipline, pe lângă cele de specialitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Dacă în ultimii ani doar 10% din absolvenții instituțiilor pedagogice veneau în școală și din acel 10% care era undeva vreo 340 de studenți fugeau în primii 3 ani de muncă vreo 40. Anul acesta s-a înregistrat o tendință pozitivă: 400 de profesori. E o ușoară creștere”, constată Natalia Grîu.
Cursurile de formare continuă, recalificarea gratuită, dublarea burselor pedagogice și angajarea unor mentori pentru a-i susține pe tinerii profesori în primii ani de activitate, sunt câteva dintre acțiunile implementate pentru a remedia situația. „Trebuie să fim conștienți că acești tineri vin în sistem și se lovesc de aceleași provocări cu care se confruntă profesorii care rezistă în sistem. Mă refer aici la salariile demotivante și la condițiile de lucru, în egală măsură. Nu știu cât timp o să reușim să-i menținem”, susține experta.
La începutul acestui an, Ministerul Educației și Cercetării anunța un deficit de peste 7.000 de cadre în sistem, iar vârsta medie a profesorilor era de peste 49 de ani. Potrivit ministrului de resort, deficitul de personal este agravat de numărul mare de școli cu puțini elevi: 100 au sub 50 de elevi, iar 300 sub 100.
Pentru a combate lipsa acută de cadre didactice, Guvernul propune crearea unei rețele de școli model, cu condiții și echipamente moderne pentru elevi și profesori și majorări salariale. Statul oferă tinerilor specialiști o subvenție de 200 de mii de lei, pe parcursul primilor cinci ani de muncă.
