Potrivit lui Tăbârță, Centrul nu era doar un spațiu cultural, ci și unul în care activau agenți ruși sub acoperire, folosit pentru promovarea de narațiuni pro-Kremlin și, în unele cazuri, pentru racolarea de persoane implicate în acțiuni împotriva statului moldovean, transmite Ultimelestiri.md cu referire la radiochisinau.md.
„Această practică nu era specifică doar Republicii Moldova, ci și altor țări din regiune. Astfel de centre au fost închise și în state membre ale UE, inclusiv în România”, a precizat expertul.
Reacțiile criticilor nu au întârziat. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanți ai Comunității ruse din Moldova au acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă cultura în „ostatic al deciziilor politice”. Președintele Consiliului de Coordonare al Compatrioților Ruși, Alexei Petrovici, a sugerat că închiderea centrului ar avea drept scop „acutizarea relațiilor moldo-ruse”.
Totuși, contextul deciziei autorităților moldovene este mai larg. În februarie 2024, Guvernul a anunțat denunțarea acordului bilateral cu Federația Rusă privind centrele culturale, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al repetatelor încălcări ale spațiului aerian moldovenesc de către drone și rachete rusești.
În plus, investigațiile jurnalistice au arătat că structurile care susțin activitatea pro-Kremlin în țară sunt finanțate din exterior. Organizații precum Pravfond, aflată sub controlul Ministerului rus de Externe și inclusă în lista de sancțiuni a UE, finanțează centre juridice și organizații precum Consiliul condus de Alexei Petrovici, care promovează activ narațiuni favorabile Kremlinului.
Potrivit Rise.md, Moscova primește periodic rapoarte de la Chișinău privind presupuse „încălcări ale drepturilor compatrioților ruși”, transmise prin intermediul unor ONG-uri finanțate cu sume între 10.000 și 20.000 de euro anual. Aceste structuri fac parte dintr-o rețea mai largă de influență geopolitică rusă, activă în Republica Moldova.
