Mișcările respective se referă la tentativele curentului unionist din Moldova de a depăși starea de dispersare care l-a caracterizat în ciclurile electorale anterioare și de a-și consolida eforturile pe o platformă civică și politică unică, ce presupune și o listă electorală unică, cu care să ajungă, în sfârșit, în Parlamentul de la Chișinău, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Expertul permanent al proiectului Igor Boţan, a declarat că ideologiile reprezintă elaborări de sinteză, bazate pe doctrine, având menirea de a răspunde la provocările epocale, ale timpului, în viața social-economică și politică a societăților. Astfel, ideologiile reprezintă trecerea de la teorie la practică, întrucât doctrinele sunt elaborări filozofice fundamentale despre procesele social-economice și politice.
„Ele sunt necesare pentru fondatorii partidelor pentru a explica ce fel de partide vor să fondeze și în baza căror valori. Ideologiile sunt importante pentru funcționarii de partid, care elaborează documentele programatice, instruiesc cadrele partinice și selectează implementatorii”, explică expertul.
Potrivit lui, principalele ideologii sunt liberalismul, conservatorismul, socialismul și variațiile acestuia – comunismul, social-democrația etc. Unionismul este un curent politic apărut în Republica Moldova după ce Mișcarea de Renaștere Națională (MRN ) și-a atins un șir de obiective – alfabet latin, suveranitate, independență. MRN, a apărut în 1988 după adoptarea, în cadrul Conferinței a XIX a Partidului Comunist URSS, a Rezoluției privind democratizarea societății sovietice, prin care a fost, de fapt, permis pluralismul politic, în pofida Articolului 6 a Constituției URSS, referitor la forța conducătoare și directoare a PCUS în societatea sovietică.
„Unionismul ca un curent politic, continuator al MRN, a apărut odată cu inserarea în documentele statutare ale partidelor politice a obiectivului reunirii Republicii Moldova cu România. Drept punct de reper în acest sens servește constituirea în decembrie 2006 a Partidului Național Liberal, care a fost prima formațiune politică ce și-a introdus în documentele statutare apropierea de România „prin libertatea neamului românesc reîntregit – spre bunăstare””, a precizat Igor Boțan.
În prezent, opt partide promovează explicit unionismul în documentele statutare. Este vorba despre PNL, Partidul Liberal, AUR, Republica Unirii, Partidul Unității Naționale, Partidul Liberal Democrat, Partidul Național Moldovenesc, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”.
Doctorul în istorie, Anatol Țăranu, a menționat că mișcarea unionistă din Republica Moldova trece de perioada extensivă. Aceasta este legat de faptul că apar mai multe entități politice, care îmbrățișează ideea unirii, inclusiv la nivel de program politic. În opinia sa, această perioadă s-a cam extins prea mult și după toate probabilitățile intră în faza perioadei intensive, adică atunci când este vorba despre unificarea eforturilor unioniștilor, care ar putea să dea inclusiv un rezultat electoral
„Unionismul în Republica Moldova de fapt a apărut legal împreună cu Perestroika lui Gorbaciov, dar a început să se manifeste deja în perioada Independenței. Frontul Popular, mișcarea politică care de fapt a contribuit la înfăptuirea Independenței, îngloba în rândurile sale un detașament numeros de oameni cu viziuni unioniste și în primul rând acest lucru se referă la acea parte a Frontului Popular reprezentată de intelectualitate”, a notat Anatol Țăranu, semnatar al Declarației de Independență.
În opinia sa, intelectualitatea este acel mediu fertil, unde unionismul prinde cel mai bine. Acest fapt se explică prin aceea că unionismul se bazează pe conștiința națională bine afirmată, iar conștiința națională necesită inclusiv cunoștințe pentru a avea posibilitatea de a depăși acea moștenire nocivă pe care a lăsat-o perioada sovietică perioada și cea țaristă. Or, atunci, la est de Prut au fost operate acțiuni de reconstrucție identitară, care au dus la o anumită stare a lucrurilor în rândul populației majoritare.
Anatol Țăranu a precizat că unionismul nu este o ideologie politică, ci o mișcare politică. Și în interiorul acestui curent politic se regăsesc oameni care împărtășesc diverse valori ideologice, este un ideal național de care se conduc acești oameni și care depășește limitele ideologiilor politice și aceasta este o caracteristică distinctă pentru curentul unionist.
„Unionismul, în speță în Republica Moldova, vine să îndepărteze, să depășească anumite lacune ale istoriei pe care le trăim din cauza acestor circumstanțe în care a ajuns spațiul românesc în virtutea conjuncturii istorice, politice, geopolitice etc.”, a mai spus doctorul în istorie.
Directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan, a declarat că pe segmentul unionist, sunt două partide care de fapt au promovat unionismul și au ajuns la guvernare – este vorba de Partidul Populare Creștin Democrat și Partidul Liberal. Ultimul, acum 16 ani a reușit să înregistreze cel mai înalt scor electoral al unui partid declarat unionist în Republica Moldova. Astfel, cu 16 ani în urmă s-a atins apogeul scorului național pentru orice formațiune politică declarată unionistă.
Mihai Bologan a menționat că, probabil, anume modul în care partidele respective au gestionat guvernarea și cum au promovat ideile unioniste fiind în coaliție de guvernare „sau mai bine spus cum nu au promovat”, a influențat destul de mult ceea ce s-a întâmplat ulterior.
„Din punct de vedere sociologic, avem, pe de o parte, un număr mare de cetățeni care ar vota unirea. Mă refer la un segment de 30-35%, în funcție de perioada realizării sondajelor. Avem în continuare un număr impresionant de oameni care ar vota unirea. Ei nu ajung să fie în majoritate, din diverse motive, dar, practic, nu avem partide care îi reprezintă”, explică directorul iData.
Potrivit lui, astăzi, unioniștii votează cu partidul de guvernământ PAS, care nu este unionist, nu promovează mesaje unioniste.
„Astfel, s-a ajuns la un echilibru când oamenii care ar susține în general unirea cu România și-au găsit un partid, care este mai degrabă pro-european. Acești votanți speră ca prin apropierea de România în cadrul Uniunii Europene, această unire să aibă loc într-o formă sau alta”, a spus el.
Cât despre legalitatea unionismului, Mihai Bologan spune că „Republica Moldova este o consecință a pactului Ribbentrop -Molotov. Respectiv există destul de multe baze legale ca acest teritoriu să se reunească cu România, după modelul Germaniei, Italiei etc. Cred că există și legitimitate, pentru că există România Mare, un stat recunoscut, iar Basarabia a fost ruptă din acest stat”.
