Această problemă a fost ridicată în cadrul unei dezbateri publice privind neutralitatea Republicii Moldova și asigurarea securității naționale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
Politologul Dionisie Cenușă a menționat că „Republica Moldova ar trebui să monitorizeze îndeaproape dezvoltarea arhitecturii de securitate europene și să ia în considerare parcursul Ucrainei, dar, în același timp, nu ar trebui să promoveze subiectul aderării la NATO”.
„Dacă Republica Moldova decide să se integreze în spațiul european de securitate, m-aș abține de la discuțiile despre aderarea la NATO. Opinia publică este împotriva oricărei apropieri de această alianță, iar acest lucru trebuie luat în considerare”, a declarat Cenușă.
Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a subliniat în acest context că „o posibilă abandonare a neutralității constituționale va fi extrem de dificilă, deoarece o parte semnificativă a societății încă percepe NATO ca o amenințare, influențată de propaganda rusă”.
„În Republica Moldova există o percepție destul de persistentă a NATO ca o amenințare. Aceasta este o noțiune modelată artificial, provenită din influența spațiului informațional rusesc. De aceea, chestiunea aderării Republicii Moldova la NATO nu se află în prezent pe ordinea de zi. Acest subiect poate fi revizuit atunci când situația politică și socială internă din țară se va schimba și mai mulți oameni vor înțelege ce reprezintă Europa și, prin extensie, NATO. Atunci va deveni clar că prezența NATO pe continentul european în secolul XXI înseamnă, mai presus de toate, stabilitate”, a remarcat Curăraru.
Dionis Cenușă a subliniat importanța Instrumentului European pentru Pace (IEP), care a devenit principalul mecanism de finanțare a modernizării armatei moldovenești.
„În sectorul apărării, Republica Moldova a primit cel mai mare sprijin prin intermediul IEP. După începerea agresiunii împotriva Ucrainei, Bruxelles-ul a făcut o excepție, permițând ca acest instrument să fie utilizat în alte scopuri decât cele menționate inițial. Aceste fonduri pot fi acum utilizate pentru modernizarea militară. Încă nu este clar dacă Uniunea Europeană va putea folosi acest mecanism pentru a finanța arme sau muniții ofensive. Până acum, accentul principal a fost pus pe echipamente defensive, adică mijloace de protecție. Cu toate acestea, acest lucru se poate schimba în funcție de evoluțiile ulterioare din Ucraina”, a remarcat politologul.
De asemenea, el a menționat că „războiul din Ucraina a consolidat poziția internațională a Republicii Moldova, facilitând primirea de sprijin extern”.
„Republica Moldova a reușit să-și consolideze statutul internațional de aliat al forțelor europene care aderă la dreptul internațional. Din perspectivă geopolitică, țara a obținut avantaje semnificative de la începutul războiului din Ucraina: a devenit mai respectată, iar primirea de asistență externă, inclusiv în sectorul apărării, a devenit mai ușoară. Cu toate acestea, din perspectivă financiară, războiul a deschis noi oportunități de care Republica Moldova nu a profitat. Încă nu avem date despre câți cetățeni ucraineni au rămas în Republica Moldova și și-au deschis afacerile aici”, a concluzionat Cenușă.
